Blind date cu un robot

Vizitatorii care intră astăzi într-unul dintre mall-urile din centrul oraşului Tokyo sunt întâmpinaţi de un robotul umanoid cu aspect feminin. Recepţionerul umanoid a fost creat de compania Toshiba şi îşi întâmpină clienţii spunând „Vă mulţumesc foarte mult pentru vizita la magazinul nostru”.

Este pentru prima oară când un robot care imită mişcările omului, inclusiv unele expresii faciale, este folosit pentru a furniza servicii clienţilor unui magazin cu vânzare cu amănuntul. Poartă un chimono de vară cu însemnele departamentului şi pare a se descurca foarte bine în acest rol chiar dacă nu zâmbeşte prea convingător şi nu îşi urmăreşte prea bine clienţii cu privirea. Robotul Pepper a fost conceput de compania franceză Aldebaran, ale cărei acţiuni sunt deţinute, parţial, de SoftBank din 2012, şi sunt fabricaţi  în Taiwan. În 2014 Pepper a fost prezentat de către CEO ul companiei SoftBank, Masayoshi Son. Acest robot subţire, înalt cam de un metru, botezat „Pepper”, l-a însoţit pe Masayoshi Son la conferinţa de presă şi a răspuns întrebărilor ce i-au fost adresate de reporteri, cu o voce uşor piţigăiată, de băiat preadolescent.

„Oamenii spun despre anumite persoane că sunt «roboţi», pentru că nu au emoţii, nu au inimă. Pentru prima dată în istoria omenirii, vă prezentăm un robot cu inimă, cu emoţii”, a spus Masayoshi Son. Roboţii niponi utilizează tehnologia cloud pentru a face schimb de date şi pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi emotive. Ce joburi au? Lucrează în magazine de telefonie mobile deţinute de SoftBank, în magazinele Nestle unde prezintă produsele companiei (Nestle a anunţat achiziţionarea a peste 1000 de roboţi Pepper). În toamna anului 2015 , Pepper ajungea în Europa şi era angajat în cadrul comapaniei Carrefour, cu rolul de a distra clienţii, de a sugera reţete culinare şi de a face prezentări de vinuri. Proprietarul anunţă că vinde 1000 de roboţi pe lună şi că urmăreşte ca Pepper să fie vândut în întreaga lume. Un nou tip de robot, care este capabil şi apt să recunoască emoţii de bază, cum ar fi bucuria şi tristeţea, „uitându-se” la feţele oamenilor. Extinderea internaţională a acestui tip de robot se confruntă totuşi cu dificultatea de adaptare a acestuia la diverse feluri de exprimare a emoţiilor în diferite culturi şi regiuni ale lumii. Deocamdată, de exemplu, Pepper va putea strânge mâna cumpărătorilor francezi, dar nu îi va putea săruta pe obraz. Roboţii personali sau „de gospodărie”, precum Asimo, creat de Honda, sunt produşi în Japonia de peste un deceniu şi sunt consideraţi ca potenţiali înlocuitori ai îngrijitorilor medicali ai persoanelor în vârstă. Asimo a făcut o demonstraţie a abilităţilor sale în faţa cancelarului Angela Merkel , când aceasta a vizitat Tokyo în 2015. Asimo a “refuzat”însă să dea mâna cu cancelarul Germaniei, nefiind programat să facă acest lucru !

Geminoid F este, probabil, cel mai realist robot-femeie realizat vreodată. Poate reproduce 65 de expresii umane, să poarte conversaţii şi chiar să cânte. Creatorii lui Geminoid F susţin că într-o zi roboţii ar putea să fie atât de avansaţi din punct de vedere tehnologic, încât să nu se diferenţieze de oameni. Robotul este un proiect al universităţii din Osaka, şi a jucat deja în piese de teatru şi şi-a făcut debutul în cinematografie, cu un rol în filmul japonez Sayonara, prezentat la festivalul internaţional de film de la Tokyo.

„Ce este un om? Vă rog definiţi şi vom face o copie”, spune designerul Hiroshi Ishiguro de la Osaka University. El a creat în trecut numeroase modele de androizi, unele dintre acestea ajungând să coste chiar zeci şi sute de mii de dolari.. Designerul a creat şi un robot care arată la fel ca el.

Robotul chelner, robotul hamal, robotul bucătar, robotul majordom, robotul şofer, robotul chirurg, robotul militar, robotul astronaut, robotul preot, robotul jurnalist, exemplele sunt nenumărate, robotul apare unde nici nu te aştepţi. Ce părere aveţi despre spermobot? O echipă de cercetători din Germania a dezvoltat roboţi minusculi, care pot face ca spermatozoizii să devină mai activi, rezolvând prin asta una dintre cele mai mari cauze de infertilitate la bărbaţi. Numiţi spermoboţi, aceaste motoraşe mici au spirale metalice miniaturale care înconjoară coada unui singur spermatozoid şi-l ajută să parcurgă distanţă până la ovul. Roboţii se alimentează cu ajutorul unui câmp magnetic controlat de oamenii de ştiinţă. După ce sperma a ajuns la ţintă şi se încorporează în ovul, carcasa de metal îşi inversează direcţia pentru a se detaşa. Până acum toate experimentele efectuate au fost cu spermă de taur.

„Rezultatele noastre indică faptul că microelicele filmate acoperite cu un material polimer sunt potrivite pentru această sarcină datorită comportamentului puternic, controlabil şi non-dăunător”, explică raportul cerectatorilor de la la Institutul pentru Nanostiinte Integrative la IFW Dresda. „În ciuda faptului că există încă unele probleme în fertilizarea de succes cu ajutorul spermatozoizilor cu motor, noi credem că potenţialul acestei abordări faţă de reproducerea asistată poate fi deja pusă în perspectivă”,  citează raportul publicat în revista ştiinţifică Nano Letters. Roboţii minusculi sunt de 50 de microni lungime, 5-8 microni în diametru şi sunt realizaţi din nanoparticule de fier şi titan de (1.000 microni pe milimetru).

De ce sunt oamenii atraşi de umanoizi şi androizi? Răspunsul este simplu, spune chiar Hiroshi Ishiguro, oamenii au tendinţa de a antropomorfiza lucruri non-umane. „Oamenii antromorfizează întotdeauna obiective de comunicare şi de interacţiune, astfel încât aşteptăm mult de la umanoizi. Cu alte cuvinte, găsim un om într-un umanoid.”  Studiul de interacţiune om-robot a fost o problemă neglijată, aspectul şi comportamentul interactiv al roboţilor dezvoltaţi până acum fiind considerat neimportant, deoarece roboţii erau tipuri non-android. Până de curând nimeni nu se interesa de cum arată roboţii, ci mai degrabă de funcţiile pe care le îndeplinesc. Însă, din ce în ce mai mult, cercetătorii cred că aspectul unui robot influenţează impresia oamenilor şi este un factor important în evaluarea interacţiunilor cu oamenii. Ne atrag sau ne sperie roboţii umanoizi?

Profesorul Henrik Sharfe de la universitatea din Alborg vorbeşte oamneilor despre tehnologie , viitor şi roboţi. Pe scenă, în faţa unor săli arhipline, el nu este singur, are alături  o replică a sa, Geminoid DK, un proiect ce aparţine aceluiaşi Hiroshi Ishiguro. Interesant şi ciudat în acelaşi timp. Un  android îl ajută să înţeleagă esenţa de unicitate a corpului uman şi a prezenţei, a lui „a fi”. Pe de o parte, oamenii îşi vor da seama că este un robot, dar pe de altă parte, are o formă umană. Reacţia lor este bazată pe combinaţia  celor două concepte. Scharfe a primit o mulţime de reacţii la postările video  cu Geminoid DK pe canalul Youtube, multe dintre ele sunt bazate pe religie sau politică, dar multe sunt foarte personale. În timpul apariţiilor publice, oamenii sunt interesaţi şi să se distreze cu umanoidul, dar cei mici găsesc reprezentarea umană a acestuia copleşitoare. Ei îl găsesc înfricoşător, dar atunci când sunt închise sistemele sale de operare (respiraţie etc.)  şi el e doar o păpuşă sau o jucărie, devine  brusc mai uşor de înţeles şi de acceptat. O întrebare vis-a vis de Geminoid este „dragostea de roboţi” – Scharfe vede o situaţie în viitor, un caz în care putem avea un fel de relaţie emoţională cu umanoizi, dar a-i iubi cu adevărat nu pare posibil să se întâmple prea curând. “Sensing”, o provocare foarte mare spune Schafer , este aceea de a-i face pe umanoizi să simtă, să aibă simţuri viabile sau chiar sentimente. Se lucrează deja la asta. Google a creat mare vâlvă când a lansat sistemul experimental Deep Dream, o reţea neurală care generează imagini destul de dubioase. Cei de la Google au mai creat şi un program de recunoaştere a reţelelor neurale, care constă într-un set de modele de învăţare statistice inspirate de sisteme biologice, în cadrul unui proiect numit Inceptionism. Practic, cercetătorii au antrenat reţelele neurale să recunoască lucruri şi animale în fotografii, cu ajutorul a milioane de mostre introduse în sistem. Scopul este de a optimiza sistemul vizual al computerelor, astfel încât să poată face diferenţa între obiecte şi să interpreteze imaginile într-o manieră asemănătoare oamenilor. De exemplu, creaţia Google poate vedea forme în imagini, la fel cum noi vedem forme în nori. Reţeaua este făcută din 30 de straturi de neuroni artificiali, fiecare având o funcţie diferită. Roboţii mai ştiu şi să mimeze emoţii umane şi să le analizeze. De exemplu, proiectul Emotion API, lansat recent de Microsoft, poate scana poze şi calcula probabilitatea ca subiectul să simtă una sau mai multe emoţii prestabilite: furie, dezgust, frică, fericire, tristeţe sau surpriză. Atunci ne putem îndrăgosti de un robot? Un studiu sugerează că putem simţi la fel de multă simpatie pentru roboţi câtă simţim pentru alţi oameni. Un alt studiu a constatat că oamenii au potenţialul de a fi simpatici cu roboţii, chiar dacă ştiu că aceştia nu au sentimente. Experţii atenţionează că oamenii ar putea dezvoltă relaţii speciale (nesănătoase consideră unii) cu roboţii şi chiar să se  îndrăgostească de ei. Studiul a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea Toyohashi de Tehnologie şi Universitatea Kyoto din Japonia. Ei oferă prima dovadă neurofiziologică a capacităţii oamenilor de a empatiza cu un robot. Descoperirea a fost făcută în urma unor experimente în care cercetătorii au cerut oamenilor să vizualizeze imagini cu mâini robotice umane şi umanoide în situaţii dureroase, cum ar fi “tăierea” cu un cuţit sau foarfece. “Cred că o societate viitoare ce va include atât oameni cât şi roboţi va fi un model reuşit doar dacă oamenii şi roboţii vor fi  prosociali. Empatia adresată roboţilor, precum şi altor oameni poate facilita comportamentele prosociale. Roboţii care ne ajută sau interacţionează cu noi ar trebui să fie empatizaţi”, a declarat co-autorul studiului, Michiteru Kitazaki.

Sexul cu un robot humanoid va deveni o practică comună din anul 2025, chiar depăşind sexul între fiinţele umane, afirmă futurologul Ian Pearson. Către anul 2030, conform raportului, sexul virtual va deveni atât de comun cum e navigarea pe website-urile porno, iar în 2035 mulţi oameni vor avea jucării ce vor interacţiona cu realitatea virtuală. De fapt, grupurile de oameni care dispun de venituri considerabile, pot să înceapă să utilizeze unele forme ale sexului cu un robot şi mai devreme de anul 2025. O practică sexuală totală între oameni şi roboţi va avea loc în anul 2050. “La început, oamenii vor considera că este dificil să se adapteze la aceste noi activităţi sexuale, dar mai târziu vor accepta cu siguranţă  ideea, exact la fel cum a fost şi cu filmele pornografice. Mulţi oameni vor avea, la început, o reţinere de a face sex cu un robot humanoid. Treptat, o dată ce vor începe să-l practice, comportamentul mecanic şi simţurile vor fi perfecţionate, oamenii şi roboţii vor deveni prieteni cu legături emoţionale puternice, iar aceste pretenţii se vor evapora ”, susţine Ian Pearson. ”Pe măsură ce realitatea virtuală devine tot mai realistă şi mai captivantă, fiind capabilă să imite şi să îmbunătăţească experienţă sexului cu un partener uman, este de conceput că unii să aleagă asta în defavoarea sexului cu o fiinţă umană mai puţin decât perfectă”, a declarat Helen Driscoll, psiholog la Universitatea din Sunderland.

Păpuşile pentru sex pot fi deja comandate online şi, ţinând cont de rapiditatea cu care avansează tehnologia, nu va mai trece mult până când acestea „vor prinde viaţă”.

„Robophilia”, cuvântul care defineşte atracţia sexuală faţă de roboţi, pare un concept extraterestru în prezent, însă pe măsură ce vom învaţa să ţinem pasul cu tehnologia acest lucru se va schimba. Pe site-ul Truecompanion.com se pot achiziţiona deja sex-roboţi, Roxxxy şi Rocky. Producătorul de jucării sexuale Matt McMullen a lansat conceptul primului robot sexual „inteligent” din lume. Harmony va fi produs în toate variantele preferate de clienţi şi promite o experienţă sexuală pe măsură aşteptărilor acestora. „Clientul va putea construi personalitatea păpuşii, în funcţie de preferinţele pe care le are”, afirmă şeful companiei, Matt McMullen. Deşi astfel de produse sunt deja disponibile pe piaţă, Harmony vine să aducă experienţa la un alt nivel, spun dezvoltatorii. „Păpuşa va putea fi realizată pornind de la preferinţele clientului, de la forma trupului la personalitate”. Realizată dintr-un silicon special, păpuşa beneficiază de tot felul de senzori care promit să ducă experienţa sexuală cât mai aproape de realitate. Aceasta se va „încălzi”, se va mişca şi va reacţiona precum o femeie care trăieşte o partidă de sex de calitate. Producătorul de jucării sexuale Matt McMullen estimează că, în viitor, roboţii sexuali vor putea înlocui femeile care practică prostituţia.

Eticienii în robotică, Kathlenn Richardson, de la Universitatea De Monfort şi Erik Billing de la Universitatea din Skovde sunt creatorii Campaniei Împotriva Roboţilor Sexuali, ce are ca scop ridicarea problemei cauzate de acest tip de roboţi şi propune interzicerea acestora. Richardson şi Billing consideră că roboţii sexuali vor contribui la degradarea relaţiilor inter-umane şi vor consolida imaginea femeii pe post de obiect sexual. „Considerăm că dezvoltarea unor astfel de roboţi va periclita relaţiile dintre bărbaţi şi femei, adulţi şi copii, bărbaţi şi bărbaţi, femei şi femei”, a declarat Richardson. Nu este departe ziua în care, după ce vom fi petrecut o noapte fierbinte cu un geminoid, să devenim muza acestuia în scrierea unui roman, posibil bestseller.

Roboţii au început să scrie si romane. Un roman redactat de o echipă de cercetători şi scriitori în colaborare cu un program informatic a reuşit să depăşească prima etapă de selecţie pentru câştigarea unui premiu literar în Japonia, intitulat Nikkei Hoshi Shinich. Nikkei Hoshi Shinichi este un concurs de literatură SF. Patru romane ai căror coautori au fost programe de inteligenţă artificială au fost înscrise, însă unul singur a reuşit să treacă de prima etapă de selecţie. Hitoshi Matsubara şi echipa sa de la Universitatea Future Hakodate din Japonia au selectat  cuvintele şi frazele şi au setat parmatrii de construcţie ai robotului înainte de a-l lăsa pe acesta să scrie autonom romanul, care se intitulează „Ziua în care un computer va scrie un roman”.  Computerul în cauză a scris doar 20% din totalul paginilor acelui roman.

Romanul-hibrid se termină cu următoarele fraze: „Fremătam de bucurie, pe care o simţeam pentru prima dată, dar continuam să scriu cu frenezie. Era ziua în care un computer a scris un roman. Computerul a decis să se concentreze în continuare pe propria lui bucurie şi a încetat să mai lucreze pentru oameni”.

Unul dintre membrii juriului s-a declarat, într-o conferinţă de presă, surprins de calitatea lucrării literare: „Am fost surprins de acest roman, deoarece este o carte bine structurată. Dar există încă multe probleme care vor trebui depăşite înainte de a câştiga un premiu, în special partea care ţine de descrierea personajelor”. Cu toate acestea Matsubara crede că va putea dezvolta şi mai bine creativitatea în cadrul inteligenţei artificiale. „Până în prezent, inteligenţa artificială a fost folosită pentru a rezolva probleme simple care au răspunsuri fixe şi aşa au reuşit să câştige în faţa oamenilor la jocurile de Go. Pe viitor însă aş vrea să extind potenţialul inteligenţei artificile astfel încât să se poată asemăna cu creativitatea umană”.

În încheire citez de pe siteul Geminoid.jp unde Hiroshi Ishiguro dezvăluie misiunea sa şi a echipei pe care o conduce: “The end of the information age will coincide with the beginning of the robot age. However, we will not soon see a world in which humans and androids walk the streets together, like in movies or cartoons; instead, information technology and robotics will gradually fuse so that people will likely only notice when robot technology is already in use in various locations. Our role will be to lead this integration of information and robotics technologies by constantly proposing new scientific and technological concepts. Toward this, knowledge of art and philosophy will be invaluable. Technology has made art „reproducible”; likewise, artistic sense has contributed to the formation of new technologies, and artistic endeavours – themselves are supported by philosophical contemplation and analysis. Hereafter, human societies will continue to change due to „informationization” and robotization; in this ever-changing setting, artistic activities and philosophical speculation will allow us to comprehend the essential natures of humans and society, so that we can produce truly novel science and technological innovations in a research space which lies beyond current notions of „fields” and boundaries of existing knowledge”.

P.S.

La final, un banc despre roboţii japonezi :)

Produc japonezii un robot pentru sex şi vor să îl testeze cu fete din diferite ţări. Cheamă prima dată o rusoaică, intră tipa la roboţel, iese după 20 de min super încântată de el. Intră a doua fată, o italiancă…tot aşa, stă şi ea vreo 30 de min….iese foarte mulţumită de partidă. Intră a 3-a fată, o moldoveancă…stă o oră, se aud tot felul de sunete, stă două ore, stă 3 ore…. până la urmă se dă uşa de perete şi iese robotul în cea mai mare viteză, făcut franjuri,  cu moldoveanca alergînd după el:
– Al dracu’ tu să fii, ca să fugi mai ai baterii !!!

___________________________

 surse: internet worldwide, descopera.ro, playtech.ro, gandul.ro, geminoid.jp

Andrei Șerban

Aller Anfang ist schwer