Bogații. O istorie de 2000 de ani de la sclavie la superiahturi

Autorul britanic John Kampfner a fost numit printre cei mai influienţi 1000 de londonezi într-un studiu realizat de publicaţia Evening Standard în anul 2015. Kampfner s-a născut în Singapore în anul 1962, apoi familia lui s-a mutat în Marea Britanie. A studiat istoria modernă şi limba rusă la Queen’s College, Oxford. Kampfner are o carieră eclectică. Este scriitor, jurnalist, realizator de documentare, are o rubrică de recenzii literare în The Observer. A fost corespondent al publicaţiei The Daily Telegraph în Berlinul de Est de unde a relatat despre căderea zidului Berlinului şi unificarea Germaniei şi la Moscova în perioada dezintegrării Uniunii Sovietice. A fost corespondent politic pentru Financial Times, colaborator al emisiunii Today BBC şi redactor şef al publicaţiei New Statesman. În anul 2002 i s-a decernat premiul Foreign Press Association Award pentru The Ugly War, un documentar despre conflictul israeliano-palestinian. Între anii 2007-2015 a fost preşedinte al Turner Contemporary, una dintre cele mai prestigioase galerii de artă din Marea Britanie. Din anul 2015 este preşedinte al Creative Industries Federation, organizaţie la care au aderat companii şi instituţii britanice din domeniul artelor şi educaţiei.
Kampfner a scris Inside Yeltsin’s Russia: Corruption, Conflict, Capitalism (1994), Robin Cook (1998), o biografie a fostului ministru de externe britanic, Blair’s Wars (2003), istoria celor cinci conflicte în care a fost implicată Marea Britanie în timpul mandatului de şapte ani al primului ministru Tony Blair şi Freedom for sale (2009), despre statele emergente în care piaţa liberă funcţionează în paralel cu încălcări ale drepturilor omului şi despre statele cu tradiţie democratică ai căror cetăţeni renunţă la drepturile şi libertăţile lor în schimbul securităţii.

Conform raportului Oxfam din ianuarie 2016, An Economy For the 1% , 1% din populaţia globului deţine mai mult decât restul de 99%. Aceştia sunt superbogaţii, urmăriţi de presa mondenă care le înregistrează căsătoriile, aventurile, divorţurile, achiziţiile, petrecerile şi vacanţele. Continuând seria subiectelor controversate ale politicii şi economiei mondiale, Kampfner scrie în cea mai recentă carte a sa o istorie a superbogaţilor într-o perioadă în care clivajul dintre marile averi şi sărăcia extremă se adânceşte, iar demostraţiile împotriva inechităţilor sociale se multiplică de la an la an.

Bogaţii este o sinteză a istoriei ultimilor 2000 de ani văzută din perspectiva acumulării de capital, fie acesta aur, pământ şi sclavi sau acţiuni şi conturi bancare. Cele 14 capitole structurate în două părţi- “Atunci” şi “Acum” – stârnesc curiozitatea cititorului pentru personajele spumoase: moştenitori, aventurieri sau creativi, oameni care au administrat sau au construit averi incomensurabile. Volumul este o colecţie de povestiri fascinante despre personaje reale ale căror vieţi au avut traiectorii incredibile. Citarea documentelor istorice alternează cu anecdota, lectura savuroasă îi lasă cititorului impresia că a parcurs câteva romane de aventuri, fiecare capitol ar putea să devină un best seller. Pe coperta ediţiei româneşti este reprodus tabloul “White Cadillac, Peacock, Gold Curtain,” semnat de pictorul timişorean Gheorghe Fikl. Lucrarea, aflată în colecţia privată a HRH Charles Prince of Wales, face parte dintr-o serie de tablouri în care simbolurile bogăţiei sunt aşezate în contexte ironice. Viziunea artistului român ilustrează perfect demersul autorului britanic.

Kampfner nu respectă ordinea cronologică trecând de la o epocă la alta atunci când vorbeşte despre personaje aparţinând unor secole sau chiar milenii diferite, care au avut acelaşi tip de comportament. Scriind despre superbogaţii Marcus Licinius Crassus – arhetipul oligarhilor moderni- şi Alain Rufus, autorul ne vorbeşte despre ultimii ani ai Republicii Romane şi, respectiv, despre începutul domniei normanzilor în Anglia. Cei doi, deopotrivă războinici şi oameni de afaceri, au câştigat bătălii şi au transformat prada de război în averi care par în zilele noastre de neimaginat.
Într-o epocă în care cămătăria era interzisă de biserică, abilii bancheri renascentişti au ştiut să eludeze interdicţia ecleziastică prin protejarea identităţii posesorului de cont, prevestind încă din secolul XIV paradisurile bancare de azi. Citind despre conchistadorii Francisco și Hernando Pizarro aflăm despre primul paradis fiscal din istorie, inventat de aceștia în încercarea de a diminua cât mai mult partea din pradă pe care erau obligați s-o platească coroanei spaniole.
Cel mai impresionant dintre bogaţii trecutului este, cu siguranţă, Cosimo de Medici, întemeietorul dinastiei de bancheri, oameni de stat şi pontifi. Capitolul dedicat lui este o incursiune în istoria artei Renaşterii florentine susţinută de averile acumulate prin camătă. Printre proiectele de mecenat ale lui Cosimo de Medici se numără traducerea în limba latină a operei complete a lui Platon. Recunoaştem în comportamentul lui Cosimo şi al urmaşilor săi pe marii îmbogăţiţi din contemporaneitate, care, după ce au acumulat averi uriaşe, au devenit interesaţi de imaginea lor, investind în artă, medicină şi educaţie. Exemplul familiei Medici a fost urmat de Andrew Carnegie, J.P.Getty, Carlos Slim, Warren Buffet, Bill Gates sau Mark Zuckerberg. Cei mai mulţi dintre superbogaţii care au făcut avere prin forţe proprii îşi doresc să rămână în memoria posterităţii datorită proiectelor filantropice.
Primele corporaţii multinaţionale şi începuturile globalizării sunt prezentate în capitolele dedicate olandezului Jan Pieterszoon Coen, guvernator al Companiei Olandeze a Indiilor de Est în secolul XVI şi englezului Robert Clive, comandantul armatei britanice în India şi responsabil de succesul Companiei Indiei de Est în secolul XVII.
Personaje cvasi amuzante cum sunt suveranul Imperiului Malian din secolul XIV, Mansa Musa şi Mobutu Sese Seko, dictatorul care a condus Republica Congo din 1965 până în 1997, aduc un plus de exotism.
Un capitol le este dedicat regelelui Ludovic al XIV-lea al Franţei şi faraonului Akhenaton, despărţiţi de 3000 de ani, dar având în comun pasiunea pentru proiecte arhitecturale grandioase şi pentru simbolul solar. Ludovic a pretins sau a acceptat să fie numit Rege-soare, Akhenaton a înlocuit religia politeistă a Egiptului cu un cult monoteist dedicat soarelui.
Despre producţia şi comerţul cu arme, profitabile în toate epocile istorice, aflăm din capitolul dedicat familiei de industriaşi germani Krupp, a căror avere a crescut cu fiecare conflict armat de la Războiul de treizeci de ani din secolul XVII până la Al Doilea Război Mondial.
Lui Andrew Carnegie, autorul îi dedică un capitol important, pe măsura personalităţii remarcabile şi a donaţiilor făcute în sprijinul artelor şi educaţiei. Numele lui Carnegie este legat de cele 3.000 de biblioteci pe care acesta le-a înfiinţat în Statele Unite, Canada şi Marea Britanie şi de eseul The Gospel of Wealth – o încercare de responsabilizare a bogaţilor şi o pledoarie pentru donarea bogăţiei excedentare.
Partea a doua, rezervată marilor averi ale prezentului, cuprinde câte un capitol despre oligarhii ruşi, şeici, bancheri şi geeks – multimiliardarii din Silicon Valley, cei mai agreabili superbogaţi datorită stilului de viaţă relaxat.
Kampfner dedică mai multe pagini primei părţi şi scrie cu mai multă pasiune despre personajele secolelor trecute. Cititorul care se aşteaptă să afle detalii despre viaţa superbogaţilor contemporani, va fi dezamăgit de graba cu care sunt amintiţi aceştia. Dealtfel, subiectul generos nu este nici pe departe epuizat.
Printre personajele alese de Kampfner nu se află nici o femeie. În introducere autorul explică această absenţă prin faptul că nici una dintre posesoarele de superaveri nu s-a îmbogăţit prin forţe proprii, pe de altă parte, însă, vorbeşte despre moştenitorii de gen masculin.
Comentariile autorului sunt puţine, iar tonul neutru, de povestitor obiectiv, trădează jurnalistul obişnuit să observe şi să relateze fapte. Totuşi, transpare din subtext o notă de dezaprobare a excesului şi un impuls greu reţinut de a ironiza vieţile artificiale ale superbogaţilor.

Stanca Ioana Ursu

Facultatea de Litere, master in Studii americane, traducator.

thebrunchtimestory