FB live

În 2016 compania lui Zuckerberg a lansat un nou gadget: FB live.
Unul din mesajele lor sună aşa: Transmite live pentru perioade îndelungate ca să atragi mai mulţi oameni. Cu cît transmiţi mai mult cu atît e mai probabil ca oamenii să-şi invite prietenii pe Facebook pentru a-ţi urmări transmisia. Îţi recomandăm să stai live cel puţin zece minute dar dacă vrei o poţi face pentru maximum 90 de minute.
Cu 1.3 miliarde de utilizatori activi pe zi, FB este cea mai activă platformă socială din toate timpurile şi chiar dacă o proporţie mică foloseşte transmisia live – vă daţi seama ce capacitate de procesare şi stocare a informaţiei au serverele lor pentru a putea prelua o eventuală creştere a trendului.
Aşa cum apariţia blogurilor a dat posibilitatea oricăruia să devină scriitor acum, în plus, dintr-odată, fiecare dintre noi poate deveni actor cu propriul canal tv (youtube channel) sau poate trimite reportaje live pe FB – transmisia realizîndu-se de la orice telefon mobil.
Cu 30 de ani în urmă ne alegeam ce să vedem la televizor selectînd între două-trei canale. Cablul şi antenele satelit au crescut enorm opţiunile iar în prezent youtube şi companiile on line de video-on-demand, gen Netflix, oferă o posibilitate aproape infinită.
Programele de reality tv (“America’s most wanted”, “Survivor”, etc) au explodat atunci cînd sindicatul scenariştilor (Writer’s Guild of America) a intrat în grevă, în 1988 şi în 2007. Pentru astfel de emisiuni, dintr-odată nu au mai fost necesare studii de specialitate, cum nu exista scenariu propriu-zis şi nici actori. Costuri minime, audienţă maximă – era visul oricărui producător.
Totuşi existau în continuare acele standarde legate de informarea corectă, demnitate umană, viaţă privată şi protecţia minorilor. (ceeea ce ar trebui să facă la noi CNA şi nu face). Pe cînd Facebook, Youtube şi alţii pot acţiona după bunul plac pentru a primi primi clickuri şi utilizatori noi fără să le pese de consecinţele juridice. Într-adevăr, companiile de internet sînt protejate de clauzele contractului care îi face pe utilizatori singurii resposabili de conţinutul postat. Companiile îşi impun propriile condiţii cu privire la conţinut şi se bazează foarte mult pe utilizatori pentru a raporta eventualele încălcări, care apoi sunt revizuite de către angajaţi spre a fi eliminate (dacă acest lucru e considerat necesar).

Vă mai amintiţi incidentul live Janet Jackson / Justin Timberlake în 2004 din pauza de la Super Bowl?
Secvenţa cu sînul dezgolit a lui Janet Jackson a intrat în Cartea Recodurilor ca fiind cea mai căutată chestie pe net din toate timpurile. Incidentul a cauzat şi una dintre cele mai mari amenzi care s-au dat vreodată în mediul media şi drept urmare de atunci încolo televiziunile au introdus o întîrziere de cîteva secunde între timpul real şi cel al transmisiei, pentru a putea “prinde” şi cenzura eventualele nereguli.
Se mai întîmplase ceva şi mai grav în 1974 cînd o reporteră anunţase calm aşa: “ păstrînd tradiţia postului 40 de a vă aduce cele mai noi chestii în materie de îndrăzneală, în transmisie color, vă oferim ceva nou pentru prima oară: o încercare de sinucidere live!” Telespectatorii au sunat să întrebe dacă fusese ceva aranjat pentru creşterea audienţei, dar nu, femeia a murit cîteva ore mai tîrziu de pe urma împuşcăturii în cap.
Nimic live nu mai este chiar live. Dacă eşti pe stadion şi pui transmisia live pe mobil a meciului la care eşti, vei vedea pe ecran ce a fost pe teren acum cîteva secunde.
Şi iată că începe o nouă eră în reality tv: cea a lui transmite-te pe tine însuţi. Live, în ce ipostază doreşti. Dintr-odată orice reguli pot fi şuntate. Pe FB live transmisia este chiar în timp real şi organizaţiile gen CNA nu au nici o autoritate aici.
Vrei să scrii numele preşedintelui SUA urinînd pe zăpadă din faţa casei? – sînt sigur că poţi transmite live chestia asta şi mai devreme sau mai tîrziu probabil că se va găsi un nebun să o facă.
Sînt aproximativ 600 de angajaţi în India care au sarcina de a urmări neregulile, şi de a elimina videoclipurile FB live nepotrivite, retransmiterea lor sau şi mai bine, de a le bloca din start (ceea ce eu cred că e imposibil). Acum cîteva luni am scris un editorial care se numea “România între iubire şi sictir”, un titlu controversat pentru cei de la FB pentru că iniţial nu mi s-a aprobat promovarea lui. Dar textele pot fi reperate mai uşor datorită filtrelor pe cuvinte. “Sictir” alături de numele unei ţări avea o tentă defăimătoare şi filtrul îmi dăduse articolul deoparte.
O transmisie video nepotrivită nu poate fi sesizată de un robot. Deocamdată.
Ce se poate transmite live pe FB, ce merită transmis? Zic şi eu la fel ca un tip căruia i se ceruse să descrie un lucru extraordinar din viaţa lui: visele se pun că altceva nu am?
Nişte amici de-ai mei au celebrat 25 de ani de la căsătorie şi au decis să facă o ceremonie mai deosebită. Au angajat un maestru de ceremonii pentru ca nunta de argint să iasă cu totul şi cu totul specială iar drept locaţie au ales Las Vegas. În timp ce ea era însoţită spre podiumul de ceremonie unde se afla soţul (spun podium pentru că nu era altar) a sunat-o o prietenă pe mobil pentru a o felicita. I-a spus că arată extraordinar: rochia de mireasă e deosebită şi-i vine superb. “De unde ştii?!” “Păi te văd chiar acum pe live FB!”
În pachetul respectiv intrase şi asta: transmisia evenimentului live pe FB, dar ea uitase detaliul. Uite ceva care merită transmis live.
Din păcate, chestiile care fac vîlvă sînt din categoria opusă.
Anul trecut în Franţa după o dublă omucidere, ucigaşul face o transmisie de 12 minute pe live FB pentru a încuraja şi pe alţii la acelaşi gen de violenţă. Tot anul trecut şi tot în Franţa o femeie s-a înregistrat pe Periscope în timp ce s-a aruncat sub un tren.
Acum două săptămîni un american din Ohio împuşcă pe stradă un pensionar de 74 de ani, filmează şi transimte totul live pe FB (cu toate că mai tîrziu poliţia a dat o altă declaraţie de presă rectificînd partea cu live).
Zilele trecute, o mamă din Tailanda a vizionat o scenă horror: fetiţa ei este ucisă live pe FB chiar de soţul ei care se sinucide imediat după aceea.
După părerea mea e inadmisibil că orice cretin, nebun sau obsedat poate transmite înregistrări video live, că oricine le poate vedea cînd acestea sînt lăsate pe opţiunea “public” – cum se face de obicei.
Uneori nu ne putem înfrîna pornirea de a privi scene oribile, oricît de educaţi sau inteligenţi am fi, atracţia urîtului e de neoprit – poate că unii dintre voi ştiu colajul cu accidente mortale filmate în Rusia, cu selecţii “worst of”, postate pe youtube.
Dar cine ştie… pe de altă parte este posibil ca lucruri extraordinare să înceapă exact aşa: cu metode disperate, avangardiste şi de-a dreptul nebuneşti. Îmi imaginez o nouă revoluţie ce ar putea răsturna un sistem corupt şi învechit (de capitalism zic) începînd de la o transmisie live FB.
Deocamdată avem atît. În Minnesota, un poliţist opreşte un şofer negru care conducea cu prietena lui şi un copil de patru ani pe bancheta din spate. Îi cere actele. Şoferul spune că îi va da actele şi îl atenţionează că printre acte are şi un permis port armă, precum şi un revolver asupra lui. Doar atît si nimic mai mult. Drept urmare, poliţistul îl împuşcă fără somaţie. Urlînd şi plîngînd, femeia înregistrează scena cu prietenul pe moarte şi pe poliţist cu arma în mînă şi o transmite live pe FB. În cîteva ore filmarea adunase peste 5 milioane de vizualizări şi va da naştere unui val uriaş de proteste împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în general. Obama ia parte la înmormîntare. Sînt luate măsuri de prevenire a astfel de situaţii.
FB care la cîteva ore de la postare scosese filmarea, sub presiunea protestelor o repostează cerîndu-şi scuze că a fost “temporarily unavailable”.

Cornel Balan

Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea „poveste” de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea „Cel mai bun roman” la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru „cea mai bună povestire SF 2019” cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial

Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.

Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.

În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.