La clubul Obor din București a fost înființată astăzi ALȚII, asociație literară cu scopul de a promova și susține literatura română contemporană.
Totodată, au fost anunțate premiile ALȚII pentru literatură: Premiul pentru cea mai originală operă artistică cu temă ALȚII și Premiul „Țeapa”, pentru cel mai invidiat scriitor al anului.
„Această asociație tinde să completeze un gol în literatura română actuală: promovarea meritului, a transparenței, a spiritului inovator al literaturii tinere” – spune Margareta Rotaru, președinta asociației.
„Mulți dintre noi și-au dorit să ofere o alternativă monopolului pe care îl au UNII (Uniunea Națională Independentă a Incertitudinii artiștilor români) asupra culturii. Premiile și nominalizările acestora sunt mereu previzibile, pentru că membrii uniunii se premiază, pe rând, între ei. Noi în schimb propunem alegeri spontane și reducerea membrilor juriului, pentru a elimina dubiile de orice fel.”
„În principiu, orice membru al asociației poate vota. Practic însă, o singură persoană are drept de decizie asupra nominalizărilor: președintele asociației”, a ținut să explice Radu Tudor Alexandru, secretar ALȚII.
„Deseori la alte premii membrii juriului sunt pe listă doar cu numele. Cel care ia deciziile este tot președintele. Noi am decis să eliminăm acest obstacol pentru mai multă transparență și să dăm puteri depline președintei alese pe viață, Margareta Rotaru.” – a mai adăugat secretarul R. T. Alexandru.
„Mi se pare un principiu cât se poate de democratic”, a declarat în timpul evenimentului de la clubul Obor Ilinca Drăgușanu, poetă și membră ALȚII, nominalizată la Premiul „Țeapa” de anul acesta. „Până la urmă niciun premiu nu este lipsit de controverse, așa că nici nu are rost să mimăm obiectivitatea pentru a încerca să facem premiile să pară altceva decât sunt.”
Scriitor. Traducător.
Critic literar.
Redactor LiterИautica.
Cărți publicate:
Încotro ne îndreptăm (Litera, 2022) – roman
Treisprezece. Proză fantastică (Litera, 2021) – povestiri
Este de găsit pe pagina sa de autor.
Nefiind de prin părțile locului, nu prea cunosc mișcarea literară Obor-iană (oborigenă?) și, cu scuzele de rigoare, nici pe cei care, cu dăruire, aplecare și cele mai curate intenții, pare-se, o chivernisesc.
Motiv suficient de întemeiat de-a-mi permite, legitim, să nu am niciun fel de (su)poziție față de ceea ce se întâmplă prin zonă și nici despre ceea ce, Doamne ferește, ar putea să nu se întâmple.
Căci unde întâmplare nu este, nimic nu este! (vorba vărului de rangul doi al celui mai iubit dintre pământeni).
Eh, vă înțeleg, abia ce a fost înființată. Curând vom auzi toți de ea.
Numai să nu ne întoarcem cu spatele.
Țeapa sa ramina un premiu transparent. Cind iti intra sa nu vezi ce-ti intra. Pe urma sa realizezi, „aa, e un premiu”…
Fiind Alții și rezultând ulterior alți Alții dopul șampaniei ce poartă dictonul „Cine-mparte parte-și face” tot la fel se destupă. Suntem rătăcitori prin propria noastră viață, asta mi-e concluzia. Că nimerim sau nu, cădem în ambele laturi ale drumului!