
Codruț Anca, un scriitor din Cluj, a fost găsit în dimineața zilei de 4 august în propria locuință în stare gravă. Peste noapte i se înălbise părul, pielea i se subțiase, iar chipul i se umpluse de riduri.
„Soția nu mă mai recunoștea,” a declarat el la spital trei zile mai târziu, „când m-a văzut atât de schimbat la față, a luat copilul din pătuț și a ieșit din apartament țipând după ajutor”.
Alertați, vecinii lui Codruț Anca au sunat la forțele de ordine. Când agenții au ajuns la fața locului, au găsit ușa în lături. În mijlocul apartamentului, un bărbat uscat ca o smochină tasta de zor o recenzie negativă pe Goodreads, frecându-și mâinile cu încântare.
„Am încercat să-l dezlipim de calculator,” povestește unul dintre polițiști, „însă se ținea bine, așa că a trebuit să-l luăm pe sus cu totul”.
La cererea de identificare a agenților Codruț Anca a răspuns confuz și fugitiv: „Cum, nu știți? Sunt cel mai bun scriitor din România”! Apoi a continuat să tasteze la laptop, cu un rânjet înfricoșător.
„Totul a început de când a descoperit Goodreads”, povestește Ionela Anca, soția scriitorului. Atunci a luat contur în mintea lui tot mai clar planul de a deveni cel mai bine recenzat autor din România. A început să nu mai doarmă nopțile, să nu mai mănânce, să fie irascibil. S-a urâțit pe zi ce trece, azi un fir de păr alb, mâine un rid, până când a devenit de nerecunoscut! I s-a schimbat până și vocea, acum plânge și copilul când îl aude vorbind”.
„Un tată exemplar,” spun vecinii, care însă au opinii contradictorii, „îl vedeam ieșind cu cel mic prin parc… atât doar… cam călca prin gropi. Odată și-a luxat și glezna, nu știu ce tot scria pe telefon!”.
„M-am apropiat de el într-o seară, în parc”, spune o vecină de palier, „copiii noștri se cunosc și se joacă împreună. Am încercat să intru în vorbă, ca între vecini, evident, în limita bunului simț, însă bătea nervos cu degetele în ecranul telefonului și își mișca piciorul în continuu. Apoi s-a întors dintr-o dată spre mine și m-a întrebat dacă nu cumva aveam un încărcător portabil. M-am speriat, mi-am luat fetița și m-am întors acasă cu el pe urmele mele, încercând să-mi scotocească prin geantă”!
Familia lui Codruț Anca povestește că acesta își petrecea nopțile pe Goodreads, acolo unde scria recenzii negative de pe conturi false sub cărțile autorilor români contemporani. Alteori își scria recenzii pozitive sub propriile cărți, stâlcind cuvintele sau variind grafic literele pentru a părea mereu altă persoană.
Pare că scriitorul „nu suporta” ca vreo carte scrisă de alți autori români contemporani să obțină pe Goodreads o notă medie mai mare de 4.00. În sertarele biroului său avea tabele updatate zilnic cu notele cărților colegilor săi de breaslă. Cum depășeau media de 4.00, Codruț Anca intervenea prompt cu note și recenzii slabe de pe zecile conturi false create încă de la începutul carierei sale ca scriitor.
Actualmente autorul se află sub observație la Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca.
„Era deshidratat, avea febră și delira”, a declarat medicul de gardă care a formalizat internarea, Carmen Mihuț, „nu am reușit să ne înțelegem cu el până când nu i s-a stins laptopul”.
Rămas fără baterie, scriitorul a început să socializeze cu pacienții din salon.
„Ne-a convins pe toți că e cel mai bun scriitor din România,” povestesc ei, „și că cei din breasla dumnealui scriu prost și degeaba. Noi îl credem pe cuvânt, doamna doctor ne-a rugat să fim înțelegători cu el până va accepta că are nevoie de ajutor!”
Codruț Anca neagă faptele de care este acuzat într-un interviu acordat la trei zile după internare. „Habar nu am despre ce vorbește lumea,” a mărturisit el, „dar dacă toată tevatura ajută la vânzarea cărților mele, cu atât mai bine!”

Scriitor. Traducător.
Critic literar.
Redactor LiterИautica.
Cărți publicate:
Încotro ne îndreptăm (Litera, 2022) – roman
Treisprezece. Proză fantastică (Litera, 2021) – povestiri
Este de găsit pe pagina sa de autor.

Uneori citesc cateva dintre recenziile cu cele mai multe stele acordate si cateva dintre cele cu cele mai putine stele (constat ca pe cele medii le sar din oficiu). Insa nu sunt convins nici de unele nici de altele. Abia dupa lecturarea cartii incerc sa imi dau seama cine s-a apropiat cel mai mult de parerea mea despre cartea citita.
Mi-a placut tonul amuzant ghicit in spatele randurilor si stilul preluat parca de la modul contemporan de prezentare a stirilor in mass media; o observare fina a vietii cotidiene, ingemanata cu talentul narativ.
Este schita unui capitol din urmatorul roman, da?! Il astept cu nerabdare! Si tot cu autograf!
Sigur, există și jurnalism literar. Dar nu e cazul aici, din păcate :)
Îl știi perso pe tip?
Întreb pentru că și eu cunosc un scriitor, prestator de servicii funerar-literare la SC Adio SRL, care scrie, la comandă, ferpare, epitafuri și tot felul de alți ditirambi cu aromă de formol.
Or fi, cumva, rude?
Din nefericire, chiar îl cunosc, dar nu e rudă cu tipul tău. E șeful lui!
După cum arată șefii în ziua de azi, nici n-ar fi de mirare.
Doar că „tipul meu” nu are șef, ci doar doi șefi adjuncți!