Despre italieni se poate spune că sunt un popor gurmand, limbut, văicăreț, avar (faptul poate fi adevărat dacă alimentăm clișee) însă niciodată că au un sistem de învățământ superficial. Dacă auziți pe cineva afirmând acest lucru (mă refer aici exclusiv la conaționali) cercetați lucrurile mai cu de-amănuntul, nu îl credeți imediat. De fapt ar fi util, în acest caz, să îi puneți respectivului două simple întrebări:
- Ai fost vreodată în Italia, sau ai doar o vagă impresie, din ce ai auzit?
- Ce școală ai făcut acolo (dacă se dovedește că interlocutorul a locuit și studiat în Italia) liceu propriu-zis sau școală de meserii?
Înainte de a emigra în Italia, toți cunoscuții a căror părere o ceream (elevi de liceu, profesori sau învățători) îmi spuneau: ”învățătura, acolo, e floare la ureche!”, ”la noi e mult mai greu decât la ei, la noi se face carte adevărată!”, ”italienii? niște idioți: ce facem noi în clasa a noua ei fac într-a doișpea, ce facem noi într-a doișpea ei fac la facultate!” etc. etc.
Trebuie să admit (înainte nu eram de acord, însă de-a lungul anilor petrecuți în Italia am înțeles acest lucru foarte bine) că românii au poate cel mai bine dezvoltat simț al generalizării: e de ajuns să auzim, în treacăt, două fraze despre un subiect oarecare, pentru a face din ele principiul în jurul căruia să ne construim restul opiniilor. Spre deosebire de italieni (care despică firul în douăzeci și patru până să ia poziție) românii au mereu câte o părere-fulger despre orice. Unul nu ar spune: ”dom’le, eu la asta chiar nu mă pricep, întreabă și tu un specialist.” Astfel se creează confuzia și pistele false.
Tot așa plecasem în Italia și eu, la sfârșitul clasei a noua, asigurat din toate părțile că școala va fi un huzur cum nu s-a mai pomenit. Însă cum viața bate filmul, am rămas imediat cu buza umflată și am înțeles că trebuia să mă pun serios cu burta pe carte atunci când m-am prins cum funcționau de fapt lucrurile.
În primul rând, ceea ce trebuie înțeles este faptul că ciclul gimnazial se împarte, aici, în două categorii: școli de arte și meserii (care în țara noastră s-au desființat de ceva vreme) și licee. Durata școlilor de arte și meserii este de trei ani, elevii calificându-se într-o meserie practică: ajutor de bucătar, constructor, mecanic, patiser, etc. Aceste școli colaborează de obicei cu firmele din împrejurimi, oferind locuri de muncă (pe lângă cursuri de practică) celor care se califică într-una dintre multiplele meserii. Dezavantajul unui astfel de ”liceu” este că nu există posibilitatea de a te înscrie la facultate mai apoi, sau există, însă în urma absolvirii unor cursuri speciale obligatorii (cu durata de doi ani) ce culminează cu susținerea examenului de maturitate (bacalaureatul nostru). Avantajul este, desigur, micșorarea duratei studiilor și, se presupune, a dificultății lor (ideal pentru elevii care se grăbesc să ajungă cât mai repede la propriul câștig sau care nu doresc să petreacă prea mult timp prin școli).
A doua opțiune este liceul propriu-zis, a cărui durată – supriză! – este de cinci ani. Pentru că în Italia se fac treisprezece, nu douăsprezece clase. Liceele propriu-zise se diferențiază în funcție de profile: există liceul clasic, liceul științific (axat pe matematică, fizică, chimie, biologie), liceul de specialitate (un fel de mix între școală de meserii și liceu, cu avantajul că, în urma absolvirii, te poți înscrie la orice facultate și ai deja și bazele unei meserii mai solide: tehnician, designer, stomatolog, farmacist etc.). Liceele propriu-zise sunt mult mai dificile decât școlile de meserii, liceul științific este considerat cel mai dificil, iar cel clasic (având la bază greaca clasică și latina, filosofia, istoria, literatura, este considerat mai mult un liceu pentru visători – potrivit pentru viitorii studenți la litere, la arheologie sau istorie sau pentru viitorii artiști destinați foamei și sărăciei).
Întorcându-ne la opinia că școala în Italia ar fi floare la ureche, cred că poate fi astfel, desigur, în măsura în care se iau în considerare doar școlile de arte și meserii (majoritatea adolescenților români se înscriu acolo, împinși de la spate de părinții care abia așteaptă să îi vadă realizați: adicătelea să aibă, dragii de ei, cât mai repde, un loc de muncă pe undeva). Dacă însă putem pe două talere, în balanță, liceul românesc și cel italian, greutatea mai mare ar trage cu italienii din multe punctele de vedere, primul între toate seriozitatea: orar (8-14, cu o singură pauză de 10 minute), sistem de notare și notă de trecere (minim 6 pentru trecerea în clasa următoare), prezențe/absențe (absențele nu se motivează!), educație fizică (cu teste de teorie și probe fizice calculate în funcție de vârstă și înălțime), limba latină (în România, o declinare a substantivului constituia nota pe un întreg semestru, aici în doi ani înveți toată gramatica limbii latine și se dau teste de traducere pe scriitorii clasici), program de integrare pentru străini, etc. etc. argumente pe care sper că le voi dezvolta mai în amănunt într-un articol viitor.
Articole asemănătoare: Curiozități din sistemul de învățământ italian
Scriitor. Traducător.
Critic literar.
Redactor LiterИautica.
Cărți publicate:
Încotro ne îndreptăm (Litera, 2022) – roman
Treisprezece. Proză fantastică (Litera, 2021) – povestiri
Este de găsit pe pagina sa de autor.
Şi ţi-a fost uşor sa iei admiterea la facultate sau se face în funcție de notele din liceu?
Salut Grig! Admitere la facultate, în cazul meu, nu există. Se dau examene doar în cazul facultăților cu număr fix de locuri (medicină, inginerie, arhitectură, etc.). La ”limbi și literaturi străine„ se intră liber. De asemenea, nu există locuri la buget. De aceea taxele sunt calculate în funcție de PIB-ul nucleului familial, deîmpărțit la numărul de membri al familiei, pe principiul: toți plătesc, însă fiecare în funcție de posibilități, dar mai ales: ce faci la liceu nu te recomandă și la facultate.
Bun aşa! Încep să-mi explic cum de citeşti atât de mult (am prins asta printre rânduri, din comentarii). Pentru că eşti „în domeniu”! Bravo, te invidiez..
Bună, te rog sa ma ajuți cu următoarele informații privind sistemul de învățământ din Italia. Ce examen se da la finalul clasei a 8 și cât de mult contează notele obținute la acest examen pentru intrarea la liceu. Multumesc
Bună Raluca! La sfârșitul clasei a opta se dă un examen general oral și examen scris la italiană și matematică (plus engleză și franceză, mi se pare). Examenul general oral funcționează așa: fiecare profesor al fiecărei materii este prezent în sală iar elevul trece, pe rând, prin fața tuturor: i se pune câte o întrebare din acea materie pe care profesorul respectiv o predă. Nu toți profesorii de la examen sunt cei care i-au predat elevului. Prin rotație și tragere la sorți la anumite materii te evaluează profesori de la alte școli.
Dar nota obținută la acest examen nu influențează în niciun fel înscrierea la liceu. Adicătelea nu există repartizare automată pe calculator, ca în Ro. Fiecare elev are dreptul să aleagă liceul la care vrea să continue.
Cum te-ai integrat ? Colegii te excludeau sau faceau misto de tine pentru ca erai roman?
Cred că asta depinde de doi factori: 1. caracterul celui care se integrează și 2. caracterul grupului în care dorește să se integreze.
Ca străin, trebuie să fii mereu pozitiv și foarte deschis la nou. Nu se face distincția între italian și român sau italian și străin dacă ești integrat. Devine din ce în ce mai frecventă acceptarea străinilor.
În plus, printre minoritățile culturale de aici, cred că românii sunt singurii simțiți mai aproape de către italieni. Dar e o chestiune dificilă și imposibil de rezumat în două cuvinte.
Buna!Sant și eu intr-o mare dilema.Am doua fetițe,una in clasa a-5-a și una ce ar trebui sa între in toamna la clasa pregătitoare.Fetele nu știu limba deloc,in Iunie plec cu ele in Italia,credeți ca s-ar pitea integra sa continue studiile acolo sau va fi foarte dificil,cea mare poate fi înscrisă in clasa a 6-a sau trebuie sa dea testări ?
Bună ziua Cristina!
Din întâmplare, am și eu două surori mai mici. Când au plecat din România aveau mai mult sau mai puțin vârsta fiicelor tale. Dar s-au adaptat foarte bine. După un an erau deja în stare să răspundă întrebărilor de examen ale profesorilor. Limba italiană este foarte simplă, copiii o prind foarte repede. Sigur că vor exista greșeli de limbă pentru câțiva ani, dar încet încet ele vor fi eliminate iar dacă tu știi deja limba și le ajuți puțin, cu siguranță nu va fi nicio problemă. Doar că trebuie răbdare, multă răbdare. Iar ele să învețe cu perseverență.
În legătură cu înscrierea în clasele lor, nu trebuie să dea nici o testare. Aici directorul decide ce și cum. După un dialog cu directorul, el decide dacă să le accepte în liceul respectiv sau nu, și decide și în ce clasă. Aici este foarte important ca tu să te ții tare dacă directorul va dori să îți înscrie fetele într-o clasă mai mică. Ei fac asta pentru că sunt de părere că, neștiind ele să vorbească, nu pot face față la nivelul clasei în care ar trebui să fie. Dar tu să îi spui directorului că ele deja au făcut clasa respectivă și că nu are nici un sens să o repete. Apoi nu va fi nici o problemă, să știi că se vor descurca, chiar dacă la început va fi foarte foarte greu. Nu trebuie să le lași singure și să le impulsionezi mereu spre îmbunătățirea limbii :)
Sper să îți fie de folos răspunsul meu.
EU as vrea dupa 8 ani de scoala fata sa se duca la liceu in romania… Ce trebuie facut daca stiti?
Nu aș vrea să îmi exprim părerea despre situații pe care nu le cunosc îndeaproape. Nu știu ce se face în cazul acesta. Dar ce știu sigur este că îi va fi foarte greu să se reîntoarcă la o limbă în care, presupun, nu a mai citit/scris aproape deloc. Îi va fi greu să se exprime poate, dar cu răbdare și susținere din partea tuturor, după un an – doi ipotizez că va deveni româncă pe deplin integrată. Mult noroc!
Am o intrebare , eu de exemplu vreu sa ma mut in italia sa invat , in tara in care traiesc sunt pe cale sa termin clasa a 9 . Daca ma mut in italia se primeste ca trebuie sa invat ina o data in clasa a 9 , adica ma pune cu o clasa mai jos ?
Asta ar fi o problemă. În mod normal, are loc un dialog cu directorul școlii care acceptă ca elevul să fie înmatriculat. Dacă cumva insistă să se mai repete o dată clasa, să insiști și tu că deja ai făcut-o și că nu e prea greu pentru tine să intri direct într-a zecea. Ori poți spune că ai făcut deja a zecea, așa, dacă te pune să o repeți, ai să intri într-a zecea în orice caz. Nu uita că în Italia liceul durează 5 ani. Se fac 13 clase. Mult succes!
Bună ! Care sunt pașii de urmat pt.a preda în Italia, mai ales că vorbesc, scriu în lb.italiană foarte bine? (Sunt absolventă de lb.clasice). Mulțumesc!
Bună! E o întrebare destul de dificilă. Pe atât pe cât e parcursul spre a deveni profesor. Încă nu îmi sunt clari pașii exacți, dar știu sigur că e multă bătaie de cap. Trebuie luat întâi un atestat de predare după care de fiecare dată când un loc e scos la concurs, trebuie să te prezinți și să-l dai. Să speri că îl câștigi. Despre asta cred că mai multe poți găsi pe net decât îți pot spune eu. :)
Ce pacat ca nu ti am citit mai repede site ul. :( Am venit din septembrie in italia, mi am retras dosarul cat ai clipi, venisem cu gandul de a continua studiile aici si ca.. cum sa vezi, totul va super bine. Precizez, acum eram intr a 11. Ca sa vezi, am vrut la arte dar mi am dat seama ca nu reusesc ceva, sau poate doar m am descurajat total avand in vedere faptul ca ma dadea din a 9 a. Pe bune?! Si apoi vorbisem la o scoala tehnica, am vrut la contabilitate..dar mi s a spus ca e prea greu pentru mine si ca sunt prea mare sa continui atatia ani. Saptamana trecuta m am dus la liceul de instructii superioare, la medicina.. pentru asistenta. Ma da din clasa 10.. adica mai am 3 ani. Tu ce parere ai? E bun liceul, va fi ok?
Well, textul punctează bine câteva chestii. Pentru început, da, românul suferă în mod cronic de boala datului cu părerea, chiar dacă, în general, e subinformat.
Școala în Italia pare a fi progresistă, pentru că oferă opțiuni viabile pentru diferitele tipuri de elevi, fără să dezavantajeze alegerile.
Mi-a plăcut articolul, l-am găsit educativ.
REBE: chiar dacă am vorbit pe Instragram țin să repet aici și scuze că nu am văzut comentariul imediat. Apoi am uitat să răspund. E o epopee, știu, să reușești să convingi directorii de școli că ești suficient de pregătită să te înscrii în clasa imediat următoare celei din România și că nu trebuie să repeți anul. Din păcate însă, nu întotdeauna funcționează. În Italia se fac 13 clase. Ține minte asta, dacă te-ai înscris într-a 10-a, mai ai 4 ani, nu 3.
Cum ți-am spus și pe chat, nu-ți fă griji în privința limbii. Sunt preocupări normale peste care vei trece încet încet, pas cu pas, cu răbdare și voință. După prima jumătate de an garantez că, deși nu te vei exprima corect, vei fi în stare să susții examenele. Învață limba italiană acasă, pentru că din păcate nu cred că vor aduce un profesor special să te ajute cu asta. Încearcă să vobești cu prof de italiană pentru niște materiale. Cu cât mai mult vei lucra la asta, cu atât mai repede vei reuși să te integrezi. Curaj și mult succes! Teoretic, nu ai de ce să nu reușești.
COSMIN: Mulțam de apreciere. Când am scris articolul ăsta nu mă așteptam să devină atât de popular. Nu mi-am imaginat că aș putea să răspund dubiilor și întrebărilor românilor emigrați. Mă bucur că am reușit să ajut, când am făcut-o, și în același timp să ofer și românilor din țară o idee (basic) despre cum e structurat aici învățământul liceal. Mă gândesc să revin cu un articol despre universitate. Ar fi cu mult mai multe plusuri pentru români decât pentru italieni. La facultate aici e debandadă totală.
Daca nu am luat bacul in Romania(picat la mate)…mai pot continua cumva studiile in Italia?precizez ca am 28 de ani :)) (as vrea sa ma reapuc de studii)exclus sa dau bacul iar in Romania pt ca st stabilita aici si am un copil.
Din păcate, Ema, nu pot răspunde la întrebarea ta. Nu sunt suficient de informat. La stat ar trebui probabil să te reînscrii la un liceu sau să vorbești cu directorul unuia dintre liceele din zona ta și să frecventezi ultima clasă înainte de BAC pe care mai apoi să îl dai în Italia. La privat e mai ușor. Doar că la privat, evident, trebuie să plătești. Aș zice să începi cu informarea de la primărie, apoi la licee, și să îți lași ca ultimă soluție școlile private.
Ema, fa-ti rost de o diploma on-line de la universitatea Dunarea de Jos (sau cum se numea?) cum au facut unii politicieni de la noi. Ti-o traduci si o prezinti la depunerea dosarului in Italia, zici ca deja ai o facultate din Romania si vrei sa-ti echivalezi studiile.
Buna ziua, am o fetita in cls.6 in Ro, si la anul vreau sa o inscriu in Italia,in cls7.Ce acte sunt necesare pentru inscriere, trebuie traduse in lb.Italiana? Ce scoli imi recomandati?Multumesc!
Salut! Am o intrebare, sunt pe cale sa termin liceul pe profil economic. Am sanse sa merg la vreo universitate in italia pe acelasi profil? Daca da, imi poti spune cam la ce sa ma astept? Multumesc anticipat!
Ți se va cere traducere și legalizare a diplomei de liceu. Probabil și alte lucruri ce țin de birocrație, care în Italia e lungă și înceată. Însă nu e nimic imposibil. Cu siguranță poți fi acceptat la o universitate care să îți continuie profilul. În Italia poți să te înscrii oriunde după liceu. Să zicem că a făcut economie și vrei să dai la Litere. În Italia poți (din comentariul tău pare că în România nu?!). Un singur amănunt aș adăuga: dacă facultățile cu profil umanist sunt în general cu intrare liberă, de obicei cele economice au un test de departajare înainte de înscriere. Trebuie să iei un anumit punctaj acolo dacă vrei să intri.
Din păcate nu pot să-ți dau sfaturi în ce privește câmpul economic, de care nu am fost interesat niciodată. Așteaptă-te totuși la seriozitate în ce privește pregătirea profesorilor, examenele/ materiile de studiu. Apoi în funcție de universitatea pe care o vei alege, orice se poate întâmpla. Italia e decentralizată din punctul ăsta de vedere. Cu alte cuvinte, fiecare face cum îl taie capul în propria ogradă. Succes!
Sper ca ai putea sa imi raspunzi la aceasta intrebare. Doar ce am terminat clasa a 8-a in Romania,iar parintii mei doresc sa ne mutam in Italia. In Romania am optat pentru un liceul cu profil de filologie,ceea ce in Italia inseamna ca trebuie sa ma urmez un liceul clasic. As putea intra direct in clasa a 9-a chiar daca nu stiu limba italiana,dar ma deacurc foarte bine sa vorbesc si sa scriu in engleza,plus ca sunt si dispusa sa invat italiana.
Îmi amintesc că și eu eram pe profil filologie, apoi am făcut profil tradițional-științific. S-a putut oricum.
În orice caz, sunt sigur că vei putea intra direct în clasa a IX-a la liceu. Nu știu cât de mult te va ajuta engleza, italienii nu prea le au, dar am încredere că vei prinde italiana imediat. Iar dacă se întâmplă să rămâi corigentă la vreo materie-două în primul an, nu te speria! Nu e o rușine: în timp vei reuși. După un an vei face față. După doi-trei vei deveni cea mai bună :)
Mult succes!
Buna ziua, va rog ajutați -mă, copilul a terminat in 2024 clasa a 8a si nu a reușit să intre la liceul care am vtut in Brașov, atunci am ales varianta șc Profesională tubulatori navali Constanța ,din pacate nu suntem mulțumiți cu ce se face acolo adică mai nimic ,am decis să nu mai piardă anii și noi și el și din vară să ne mutăm cu totul in Italia zona Pesaro. Rugăminte ,credețți că ar putea continua o scoală de meserii ,va trebui să repete ani ptr limbă ,ar fi mai ok să se înscrie la liceu ,nici scoala nu i prea place ,Dar nu prea stiu nimic despre școki Mulțumesc din suflet.