Slalom jurnalistic internaţional (sau Mica lume a ştirilor care ne interesează)

Vă propun un tur rapid în jurul lumii prin intermediul ziarelor. Pornim din România unde am găsit un titlu perfect pentru a atrage cititori reduşi mintal: Se pare că Nostradamus ar fi prezis valul de emigranţi care au venit în Europa. Tot ce ne rezervă viitorul a fost deja scris în şarade de Nostradamus, din fericire a atît de trunchiat încît dacă mîine ar crăpa Luna în două, sigur Nostradamus ar fi credidat şi cu acesta previziune extraordinară. Dar mai întîi e important ca evenimentul să aibă loc. Dacă nu se întîmplă, înseamnă că nu a fost prevăzut de Nostradamus! În felul acesta Nostradamus nu poate greşi niciodată şi numărul adepţilor lui va creşte de la an la an. Eu propun să fie clonat (probabil că acum n-ar mai ieşi ghicitor ci specialist în sondaje de opinie). Dar poate că n-ar fi cea mai inspirată idee, deoarece nu cred că el şi-a prevăzut propria clonare. Oricît ar fi fost de dat naibii, nu cred că le avea pe astea cu genetica şi cu clonările. Dar mai ştii? In orice caz, titlul ziarului Clik funcţionează… deja lăikuit de vreo şaizeci de idioţi.

Tot la noi, ziarul Adevărul se întreabă: Europa invadată de refugiaţi. Ce va face România? Este România pregătită? Etc… Eu prezic aşa: România îşi va da cu părerea şi o va face mai bine decît toţi ceilalţi! Bineînţeles, că vom acceptă şi refugiaţi dacă va fi nevoie, şi poate chiar destul de mulţi, dar se înţelege că vrem un zece mii de euro de refugiat. La 1.000 de refugiaţi, păi n-ar pica bine 10 milioane de euro? Sîrbii deja cer banii ăştia. Propun ca noi să-i cerem dinainte să vină refugiaţii, ca să fim siguri că îi investim, pentru binele lor, desigur, că doar ştim ce se întîmpla cu “ajutoarele din vest” în anii ’90.

Dealtfel, nici cei din ţările direct vizate nu se grăbesc să facă ceva concret: miniştrii de interne şi de justiţie EU se vor întîlni în… două săptămîni pentru a discuta criza refugiaţilor (the Guardian).

Întotdeauna am susţinut că transmiterea ştirilor şocante, (violuri, crime în serie, atentate sinucigaşe decapitări ISIS) sînt mai mult decît inutile, sînt de-a dreptul dăunătoare. Vorbeam de efectul copy-cat şi altele asemenea.

Iată că ISIS, aflînd că Vestul condamnă distrugerea templului Baal Shamin de săptămîna trecută (despre care UNESCO a spus că este o “crimă de război”) şi îndemnaţi de puternicul ecou al cărui răsunet le-a indicat o pistă bună de explorat (în continuare), au distrus acum doua zile un alt site cultural, templul Bel. Presa occidentală şi UNECO condamnă şi mai vehement acest nou atentat, lucru care va mulţumi ISIS pînă peste poate. (Oare nu spune Sun Tzu în Arta Războiului că în permanenţă trebuie să te pui în pielea adversarului şi să acţionezi în consecinţă? Astfel încît să nu dai impresia că eşti atins de acţiunile lui?).

Din le Monde aflăm că şi mai mulţi rinoceri au fost ucişi de braconieri în Africa de Sud în timp ce National Geograpic ne informează că o soluţie de a stopa braconajul e pe cale de a fi găsită.

După ce în ianuarie 2014, în Togo, a fost capturat cel mai important transport de fildeş (într-un container în care trebuiau să fie alune), autorităţile au inserat acum un dispozitiv GPS într-un fildeş-momeală care, la momentul scrierii reportajului-anchetă, călătorise 500 de mile dar nu ajunsese încă în ţara cu cea mai mare cerinţă de fildeş ilegal: China. Oricum, este posibil ca cerinţa de fildeş să scadă niţeluş, motiv
ul fiind, aşa cum ştim cu toţii, prăbuşirea bursei chinezeşti cu vreo 40 % în ultimele trei luni – lucru care, spun specialiştii va afecta cerinţa de bunuri de lux (unde trebuie să intre zic eu şi fildeşul).

Cu toate că exporturile SUA sau ale Europei în China nu înseamnă decît un infim 8% din totalul exporturilor, pieţele respective continuă să fie destul de afectate dar nu economia îi roade cel mai tare pe americani. Citind site-ul CNN observăm că americanii sînt încă şocaţi de “crima în direct” de săptămîna trecută (o reporteriţă şi un cameraman au fost împuşcaţi în Virginia de un fost coleg), fără însă ca guvernanţilor să le vină nici de data asta vreun gînd de a restricţiona accesul la armele de foc.

Convinşi şi obsedaţi de faptul că “atacatorii pot veni doar din exterior” aflăm că republicanii iau serios în discuţie construcţia unui gard păzit la graniţa cu Canada (la fel cum au la graniţa cu Mexicul).

În timpul ăsta, agenţiile de presă canadiene (deşi retransmit ştirea cu gardul) nu se preocupă de nimic altceva decît de alegerile anticipate. Nici chiar în oraşul de unde transmite devotatul dumneavoastră corespondent în direct (Ottawa) nu se întîmplă mare lucru. Tocmai s-a încheiat cu suces festivalul anual al homosexualilor şi lezbienelor. Conducînd azi dimineaţă de-a lungul rîului am fost martorul unei scene tandre, o reminescenţă a acestui eveniment deja încheiat. Doi grăsunei de vîrsta a doua, cu cheliile rase şi îmbrăcaţi sport, făceau jogging pe cărarea dintre şosea şi rîu. Cum mi se părea că mişcările lor nu erau tocmai fireşti, am încetinit pentru a-i privi mai atent. Mîna dreaptă a unuia era legată de mîna stîngă a celuilalt printr-o brăţară în culori curcubeu. Astfel încătuşaţi alergau încetişor ca niste cai împiedicaţi, dar fericiţi.

Şi m-am gîndit aşa: Love is în the air and the world keeps spinning no matter what!

Cornel Balan

Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea „poveste” de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea „Cel mai bun roman” la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru „cea mai bună povestire SF 2019” cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial

Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.

Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.

În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.