Nu mai suporta. Dorea altceva, măcar pentru o zi. Se săturase să lucreze între atâtea și atâtea citate motivaționale. Dacă nu, avea să ajungă la surescitare. Era, pur și simplu, prea încordat, prea stresat și prea blazat. Ar fi putut să-și dea demisia, să stea o perioadă în aer și să dea din picioare ca un gândac căzut pe spate. Avea doar suficienți bani pentru a pierde câtva timp degeaba. Să se mai recreeze până să-și găsească un alt job, exact același job, doar că la alt etaj. Să se regăsească. Lumea vorbea tot timpul despre regăsire ca despre un fel de veche și paradisiacă amintire. Avea nevoie însă de altceva acum. O altă stare, un alt film, un alt trip. A pus mâna pe telefonul legat de laptop și a format T.
-Bună ziua, am apelat la Serviciul Trip?
-Da, cu ce vă pot ajuta?
-Aș dori să mi se întâmple altceva pentru o zi și o noapte?
-Desigur. Puteți să detaliați un pic?
-Doresc ceva diferit de ceea ce mi se întâmplă zilnic. Nu știu exact.
-Cu ce vă ocupați?
-Sunt Account Manager la o agenție de Advertising.
-De cât timp lucrați acolo?
-De 5 ani jumate.
-Vă urâți job-ul?
-Nu neapărat.
-Vă urâți șeful?
-Câteodată, mă disperă.
-Sunteți plictisit?
-Da.
-Căsătorit?
-Nu.
-Prietenă?
-Nu.
-Locuiți singur?
-Da.
-Vârsta?
-35 de ani.
-Aveți probleme cu inima?
-Nu. Vă pot trimite fișa medicală. Mi-am scos-o de curând.
-Perfect. Scanați-o și puneți-o pe mail.
-Imediat.
-Fobii?
-Mi-e frică de șobolani. Adică, scârbă.
-Asta e cu totul diferit. Fără șobolani, atunci.
-Insecte?
-Nu. Ba da. Nu. Adică, fără muște.
-Ok.
-Adică, mă enervează.
-Asta e cu totul diferit. Șerpi?
-Da, adică, nu vreau animale sălbatice de nici un fel. Deși, îmi plac felinele.
-Am înțeles. Ce anume vă intrigă sau vă instigă?
-Adică?
-Aveți o imagine în minte care nu vă dă pace?
-Nu chiar.
-O obsesie, poate?
-Nu cred. Adică, uneori, mă obsedează murdăria.
-Hobby-uri?
-Hmm…îmi place să ascult muzică, rock, în special. Îmi plac albumele de fotografii vechi, alb-negru.
-Dorința cea mai puternică?
-Să pictez.
-Frustrări?
-Nu știu. Mă irită lucrurile făcute în grabă.
-Tabieturi?
-Cafea, jogging seara, câte un film la cinema în weekend.
-Culori preferate?
-Albastru, acvamarin.
-Mirosuri anume?
-Să miroasă proaspăt.
-Preferați o locație anume?
-Ceva mai exotic, cred.
-Ezoteric. Interesant.
-Nu, e-xo-tic.
-A, păi, tot pe acolo e.
-Cum credeți.
-Tripul să fie unul mai aproape de realitate sau mai departe?
-Cât mai departe.
-SF?
-Nu chiar.
-Fantastic, deci.
-Exact.
-Ok. Doriți să implice răpire, tortură, crimă?
-Nu. Adică, nu strică un pic de violență, numai să nu fiu rănit.
-Suspans, deci. Sex?
-Da.
-Femei, bărbați, copii, animale?
-Doamne ferește! Femei, firește.
-Una sau mai multe?
-Mai multe dacă se poate, vă rog.
-Pentru ce dată?
-Vinerea asta. O zi întreagă. Adică, de dimineața până a doua zi.
-Perfect. O să vi se întâmple întocmai. Vă trimit detaliile pe mail. Dacă aveți nelămuriri nu ezitați să ne contactați. O zi bună.
-Sper. La revedere.
Mai avea de așteptat două zile până la noul trip. Data trecută nu fusese atât de extraordinar pe cât se aștepta. A înțeles că, între timp, serviciul de divertisment evoluase considerabil. Parcă și întrebările erau altfel. Trebuia ca realitatea alternativă să-l deconecteze profund de la realitatea anostă de zi cu zi. În tripul trecut s-a plimbat printre diverse forme geometrice cu capul în jos, a sărit de pe câteva clădiri, aproape și-a luat zborul deasupra unui cer în cuțite de culori ca-n picturile impresioniste. Altfel, a spart cu pumnii de fier aisberguri ca să ajungă undeva, să scape de ceva ce-l urmărea. Odată ajuns dincolo s-a încheiat distracția.
A primit mail-ul, T-120P7HUZ. Dacă dorea să schimbe decorul, trebuia doar să pocnească din degete. Dacă dorea să se trezească mai repede, putea să-și scoată lentilele. În caz de urgență, să sune direct la Trip. Atașat era un grafic foarte detaliat și foarte colorat cu parametrii de emoție, fabulație, substanțe chimice, ritm cardiac, riscuri, grad de dependență, pe care nu-l putea descifra deloc, așa că, s-a pus să doarmă devreme. Mâine îl aștepta încă o zi grea, lungă și perfect motivațională de muncă. Dar, cele două zile au trecut repede, căci el era din ce în ce mai entuziasmat de ce urma să i se întâmple. Spera să fie luat prin surprindere și să-i fie mutați neuronii din loc, să capete mai multă poftă de viață, mai mult aplomb. Să se poată lăuda în cercul mic de colegi de lucru cu o experiență inedită, chiar dacă artificială.
Și-a pus lentilele de contact și mănușa speciale, și a auzit cum plouă tare pe acoperiș. S-a dus să deschidă ușa. Afară era iarnă și viscolea negru. A întins mâna și a simțit fulgii negri și grei, cleioși, lipindu-se scârbos de degete. Fulgii erau niște limacși zvârcolindu-se în iarna de smoală. Unde dracu era ținutul exotic? Limacșii erau, oare, ezoterici? A închis ușa și s-a izbit cu fața de întunericul total din casă. Un miros pestilențial îi găurea nările, provocându-i greață, un zumzăit ca de cicade îi străpungea urechile, fluturi enormi cu aripile de jar i se prindeau în păr, arzându-i genele, sprâncenele, tâmplele și scalpul, în timp ce șobolanii îi rodeau atent papucii de casă, și aveau să ajungă în curând la unghii. A început să dea exasperat, ca un bebeluș, din mâini și din picioare în toate părțile. Simțea bezna densă, precum o mocirlă, încolăcindu-i-se de gât, sugrumându-l. Și-a amintit de mănușă, și a pocănit din degete, iar casa dintr-o dată s-a aprins. Un șarpe de tăciune tocmai își deschidea gura să-l ia în primire. A pocănit din nou din degete, iar șarpele s-a preschimat în Saturn din pictura lui Francisco de Goya. Gura zbârcită molfăia lent șarpele negru, scuipându-i solzii în față, intrându-i sub obraji. A pocănit din nou din degete, iar Saturn a luat înfățișarea unui Pac-Man fioros, gata să-l pape. A pocănit iarăși din degete și s-a trezit pe o plajă de culoare ocru, plină de gunoaie, înconjurat de femei cu cap de meduză, de pisică-de-mare, de caracatiță, de sepie și de calamar. În sâni li se vedeau găuri de apus. A căzut în genunchi și a vomitat numai gândaci și muște. Disperat, a pocănit din nou, dar nu s-a mai schimbat nimic. Femeile-lighioane-acvatice și-au întins mâinile, tentaculele, cozile după el și l-au agățat veninos de mâini, de picioare, de gât, de păr, de urechi, de nas. Îi rupeau hainele de pe el și îi alunecau voluptuos prin toate orificiile, înotând în lichidele din el. Val după val după val.
S-a trezit în bucătărie pe jos, chircit, gol pușcă, fără mănușă și fără lentile de contact. După ce cu greu s-a dezmeticit, având încă gura lui Saturn vie în minte, molfăindu-i o circumvoluțiune, a format T.
-Bună ziua, doresc să fac o reclamație.
-Ce s-a întâmplat?
-Am avut un trip îngrozitor. Total diferit de ce am discutat. V-am trimis toate informațiile deja pe mail.
-Am nevoie de număr, vă rog.
-T-120P7HUZ
-Un moment. Gata, am găsit. Din păcate, țin să vă anunț că serviciul Trip a fost cumpărat, desfințat și înlocuit de Serviciul Coșmar.
-De ce?
-Pentru că s-a dovedit a fi insuficient.
-Insuficient?
-Clienții s-au plâns că e prea soft.
-Aha.
-Comanda dumneavoastră a fost înregistrată cu C în față.
-Cum adică?
-După cum vă spuneam, ați apelat Serviciul pentru Coșmaruri.
-Dar am format T.
-Încă se mai lucrează la asta. Nu va mai dura mult.
-La dracu. De ce nu am fost anunțat de această schimbare?
-Ne pare foarte rău. Dar, să nu vă faceți griji, căci o să fiți despăgubit cu certitudine.
-Minunat. Bine că nu m-am trezit în mintea lui John Malkovich.
-Cine?
-În fine.
-Apropo, coșmarul pe care l-ați experimentat se va mai derula cam o săptămână de acum încolo, poate chiar două. Poate să se reia și în timpul zilei. Dacă continuă mai mult de o lună, vă rog, să ne anunțați.
-Super. Vă mulțumesc mult.
-Ne bucurăm că ați apelat Serviciul Coșmar. O zi bună.
A trântit receptorul de la laptop și s-a dus să se spele. Sub duș, pielea i-a devenit translucidă, și putea distinge meduzele, pisicile-de-mare, caracatițele, sepiile și calamarii mișcându-se unduios, lasciv, fără efort prin el. Lighioanele înotau elegant printre oasele, organele, mușchii și sângele său. Era o plăcere să le privești, dacă rațiunea nu i-ar fi semnalat că e o nebunie. A ieșit din baie și a început să se frece brutal cu prosopul, ștergând monștri din ocean de sub pielea sa. Dar, când s-a uitat în oglindă, aceștia treceau lin, unul după altul, dintr-un ochi în celălalt, făcând valuri în irisuri. Coșmar după coșmar după coșmar.
Acesta este un cont de administrare al LiterNautica.com