Doliul începe în octombrie.Încetișor, cu cer cenușiu și câțiva stropi răzleți. Pic. Pic. Bulbucate ca ochii de pești, picăturile ricoșează din apă, acnee trecătoare pe tenul meu neted. Numai că aici sus, printre dealuri, blândețea înșală. Curând, începe să toarne. Vâj-vâj, perdele de ploaie. Potopuri călătoare mă biciuiesc, miliarde de harpoane minuscule îmi străpung chipul. […]
Străinul
