Viața e un lucru cît se poate de neplăcut, dar e foarte ușor să o faci minunată. Pentru aceasta nu e deajuns să cîștigi două sute de mii de ruble, să primești Vulturul Alb, să te căsătorești cu o fată frumoasă, să ți se ducă vestea că ai întotdeauna vederi pe placul celor de sus: toate aceste bunuri sînt trecătoare și te obișnuiești cu ele. Pentru a te simți mereu fericit, chiar și în clipele de tristețe și de jale trebuie să: a) știi să te mulțumești cu prezentul, b) te bucuri gîndindu-te că ar fi putut fi și mai rău. Și lucrul acesta nu-i greu:
Cînd ți se aprind chibriturile în buzunar, bucură-te și mulțumește Cerului că nu ai în buzunarul tău un depozit cu muniții.
Cînd niște rude sărace vin să te viziteze în concediu, stăpînește-ți enervarea și exclamă triumfător: “Slavă Cerului că nu-i poliția!”
Cînd îți intră un ghimpe în deget, bucură-te: “Slavă Domnului că nu mi-a intrat în ochi!”
Dacă nevasta sau prietena face game la pian, nu-ți pierde răbdarea, ci dimpotrivă, exultă că asculți muzică și nu urlet de șacal din apropiere.
(…)
Dacă te doare un dinte, jubilează că nu te dor toți.
Bucură-te că nu poți să citești revista Literatura (că au abonament) și că nu ești însurat cu trei neveste de-odată.
Cînd ești dus la secție, țopăie de bucurie că nu ești dus la ocnă.
Dacă ești bătut cu nuiaua, dă bucuros din picioare și spune: “ce bucuros sînt că nu mă bateți cu urzici!”
Dacă te-a înșelat nevasta bucură-te că te-a înșelat pe tine și n-a înșelat patria!
Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea „poveste” de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea „Cel mai bun roman” la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru „cea mai bună povestire SF 2019” cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial
Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.
Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.
În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.
Lectia de optimism de duminica, mai mult decat bine-venita :-) Nu putem citi Literatura, dar citim Liternautica :-)))
Am tradus si eu din rusa (numele reviste doar) la nimereala.. era sa cred ca inseamna Literatura de Azi :)
Din toata rusa pe care am invatat-o acum nu mai stiu decit cuvinte disparate ca brat, vasha veliceska (adica din filmele rusesti recent vazute :) ).
Este tulburător să vezi dragostea de viață și optimismul unui titan al literaturii ruse care nu a trăit decât 44 de ani, care și în pragul morții din stațiunea unde se afla îi scria scrisori vesele surorii lui și se plângea de stilul vestimentar al nemțoaicelor, bucurându-se de viață chiar și când sfârșitul era atât de aproape.
”Viața e un lucru cît se poate de neplăcut, dar e foarte ușor să o faci minunată.”
Pe jumătate dă sfaturi despre cum să te menții optimist, pe de altă parte râde de valorile morale și de temerile societății. Bun!
Recomand Pescărușul și Unchiul Vanea, piese de treatru care se referă mai amplu (și serios) la aceleași subiecte.