Recenzie pentru un roman numit „Kaka”

Protagonista romanului este o fată de 19 ani care își spune Uu-chan. Ea trăiește o viață intensă, în care o iubește și o detestă teribil pe Kaka, mama ei. Kaka este atât de vulnerabilă din cauza divorțului, încât emoția ei tremură uneori prin cascade de lacrimi, iar alteori cu furia unui incendiu. Influențat de ea, starea lui Uu-chan se înrăutățește treptat.

Cititorii ar trebui să fie surprinși că japoneza din această poveste este destul de ciudată. Este diferită de cea obișnuită. De exemplu;

„haha” („mamă”) → „kaka”

„akai” („roșiu”) → „akakoi”

„yawarakai” („tandru”) → „yawakoi”

„sonotoki” („în acest timp”) → „soinotoki”

Folosind o japoneză bizară în mod voit, Uu-chan vorbește despre sufletul ei extrem de tulburat.

Există mulți scriitori în Japonia care folosesc dialecte. Spre exemplu, Chisako Wakatake (若竹千佐子) în „Ora ora de hitori igumo” („„Voi muri singur, dar”), Kawakami Mieko (川上未映子) cu „Chichi to ran” („Lapte și ou”, care ar fi cel mai asemănător roman cu „Kaka”). Dar narațiunea acestei scriitoare, Rin Usami (宇佐美りん), este extrem de proaspătă și puternică. Ca un potop irizant, ferocitatea ei se înghesuie și în creierul cititorilor.

Un alt trend japonez este că scriitorii descriu  lumea individuală,  minusculă și uriașă în același timp, prin intermediul propriul lor corp, precum Junko Takase (高瀬隼子, „Inu no katachi wo shiteiru mono” / „Lucru modelat ca un câine”) și Masaya Chiba (千葉雅也, „Deadline” / „Termen limită”), etc. „Kaka” este în fruntea acestui trend. La începutul romanului, Usami scrie o amintire despre  perioada  menstruală și epilare, înțesată de descrieri și metafore bogate (o picătură de sânge ca un peștișor auriu) contribuind la formarea unui cadru viu.

Iar Uu-chan continuă să vorbească despre lucruri diferite. Kaka, care este extrem de nesigură, toto („tatăl”), care-și abandonează familia, Horo, care este un câine castrat și Uu-chan însăși. Ea este rouninsei (浪人生, student care pică examenul de admitere în facultate), îi place taishuu engeki (大衆演劇, gen de teatru popular, mai ales ușor) și Twitter este un spațiu unde se simte ușurată, doar pentru ea.

Ce se observă în această narațiune este suferința de a fi femeie. Ea continuă să fie legată de bărbați, a fi femeie însemnând să rămână însărcinată și să nască. Uu-chan suferă din pricina acestei realități – nu înțelege această umilință, această tristețe de a se naște femeie. Îi poți auzi strigătul în propriile cuvinte.

Și SNS, la fel ca Twitter, este un spațiu utopic pentru atât de multe femei. Păstrând o distanță nuanțată, femeile vorbesc despre viața lor cotidiană și dorințele lor mărunte, și uneori  despre lucruri neînsemnate cu prietenele lor. Important în această utopie este nuanțarea călduroasă și liniștea constantă, cât echilibrul nu este distrus. Aici nu există discriminare sexuală sau animozitate, doar o pace imensă.

Între timp, Kaka va suferi o operație de extirpare a uterului. Uu-chan, fiind cuprinsă de o emoție puternică pentru ea, decide  să facă un pelerinaj la Kumano, pentru a-și redobândi „încrederea” în Kaka.

În acest cadru, erupe o dorință crudă pentru sexualitate. Când vede statuia lui Buddha, ea își dorește să devină bărbat și să ejaculeze în statuie. În același timp, speră să rămână însărcinată cu Kaka și să o aducă pe lume. Călătoria lui Uu-chan, prinsă între cele două sexe, este atât de importantă, încât cititorii nu pot decât să fie copleșiți. Adaug doar că acest falus pe care și-l dorește Uu-chan simbolizează viața.

Rin Usami are doar 20 de ani acum și este, așadar, una dintre cele mai tinere scriitoare din lumea literară a Japoniei. Uu-chan ar putea reflecta propria ei realitate. Iar eu nu pot decât să mă bucur că un asemenea talent literar a luat naștere.

Tettyo Saito

Tettyo Saito s-a născut în 1992, în prefectura Tiba, Japonia. A studiat literatura japoneză la Universitatea Meiji din Tokyo. După terminarea universități, a început să studieze limba română, datorită filmului românesc „Polițist, Adjectiv” al lui Corneliu Porumboiu. După 5 ani, visul său s-a împlinit, a reușit să devină scriitor în România. În Japonia, este critic de film și literatură.