Interviu cu Asociația Hearth

Înainte de a le lăsa să ne povestească despre ele, femeile din spatele Asociației Hearth, dar și despre proiect în sine, vreau să scriu câteva cuvinte despre motivul pentru care am ajuns să le cer acest interviu, să iubesc atât de mult munca lor și să redirecționez cei 3.5% din impozitul pe venit către ONG-ul pe care invitatele mele îl cârmuiesc deja de 6 ani. Le-am întâlnit în 2021 când m-am îndrăgostit de unul dintre multele proiecte cultural-artistice pe care le desfășoară la Casa Kerim, Din Parfumerie – Dramaturgie. Datorită lor m-am întors la o mare dragoste a mea din adolescență, teatrul (este vorba doar de a vedea/ citi, poate și scrie, că actorie-mi mai trebuia 😊). După primul spectacol-lectură la care am fost și despre care am scris la momentul respectiv, am tot continuat să le vizitez și să descopăr și alte activități, proiecte și dezbateri care se remarcă prin calitate, bun gust (și bun simț), atât prin prisma temelor alese, dar și a invitaților care pășesc pragul Casei Kerim. Pe scurt, cred enorm în ele și în misiunea lor. Și că tot am menționat deja de două ori despre locul unde se întâmplă magia, propun să le invit și pe ele, Doina și Natalia, să ne povestească mai multe.

Ce-i cu căsuța? De unde și până unde? Cum de ați ales locul și de ce mi se pare că viața pe care i-ați dat-o duce mai departe tot ce a fost cândva realitatea de zi cu zi a celei care a locuit aici, jurnalista și scriitoarea Silvia Kerim?

“Căsuța”, cum o alintăm noi, în prezent este atât casa scriitoarei și jurnalistei Silvia Kerim și a cineastului Mircea Veroiu, cât și un al doilea ‘acasă’ pentru noi, echipa, dar și pentru mulți artiști care ne trec pragul. După trecerea în neființă a regretatei scriitoare în 2016, casa a rămas moștenire prietenei și editoarei Silviei, Carmen Iordăchescu. În 2017, la insistențele fiicei sale, Oana, Carmen Iordăchescu a acceptat să preluăm casa și să găsim o cale de mijloc pentru a o transforma într-un spațiu cultural, dar a-i da și atmosfera unei case memoriale, păstrând vie memoria Silviei. Așa am ajuns să înființăm în 2017 Asociația Hearth.
A fost un proces lung de 4 luni, zi de zi de muncă fizică, de sortare a lucrurilor și de renovare a casei (neavând bani la vremea respectivă să angajăm pe cineva), de muncă birocratică pentru strângerea tuturor documentelor necesare, dar și de gândire a unui obiectiv clar al asociației. Acest prim proces a durat până pe 15 decembrie 2017 când am avut deschiderea. Ulterior ne-am dat seama că fusese cea mai ‘ușoară’ etapă, pentru că, imediat după, a început al doilea proces, greul, care zic eu că ține până în prezent. Și aici vorbesc despre crearea unei comunități, despre gândirea unui program artistic coerent, de menținerea comunicării cu spectatorii, despre fidelizarea publicului, despre adaptarea la oportunități, despre a deschide ușa câtor mai multe proiecte interesante, dar și despre a păstra și o calitate a produselor și a ceea ce oferim și poate, cel mai important, despre a rămâne o echipă sudată și a păstra o atmosferă plăcută și constructivă, indiferent de dușurile reci, munca inuman de multă, bazată în mare parte pe voluntariat și greutățile inerente din mediul cultural independent.
‘Viața’ culturală de care vorbești că s-a creat într-o coerență atât de frumos și cu ce a fost Silvia Kerim este și o întâmplare fericită. Atât Oana, care a terminat design vestimentar la UNARTE, cât și eu, care am terminat actorie la UNATC, nu am reușit să ne mulțumim doar cu facultățile terminate și căutam un punct al sincronicității artelor, un punct în care toate artele să existe simultan. Asta s-a suprapus fericit cu personalitatea Silviei Kerim care și ea, la rândul ei, a fost o femeie complexă care a activat în multe domenii artistice, de la literatură, unde a scris cărți pentru copii, memorii, dramatizări, la jurnalistică, la interviuri cu cei mai mari actori și regizori ai momentului, până la participarea activă în lumea filmului, a radioului și a televiziunii. Așa am decis să nu restricționăm programul artistic, ci chiar să încurajăm diversitatea. Iar în prezent putem spune că avem o paletă largă de evenimente aproape în toate domeniile artistice.

Și cine sunteți voi? Cum arată viața voastră în afara căsuței Kerim, ce faceți sau ce făceați înainte  de a avea în grijă aceste evenimente? De unde pasiunea voastră pentru artă?

Echipa a mai suferit modificări de-a lungul timpului, dar în prezent cei 3 membri suntem eu, Oana și Doina Dogăroiu, care a intrat în 2021 ca membru în asociația Hearth și care a venit cu know-how-ul managerial din experiența sa de 28 de ani din mediul bancar, având un rol crucial în acest efort susținut de a crea programul artistic dorit. În afară de noi 3, desigur că sunt prietenii, familia, artiștii și voluntarii, care ne ajută constant și fără de care nimic nu ar avea sens. Tre’ să recunoaștem, nouă ne place cu artă și oameni frumoși, dar mai ales cu oameni frumoși, ne inspiră, ne fac să mergem mai departe.
Oana este momentan în concediu de maternitate cu doi băieței cu chip angelic și este masterandă în studii vizuale și societate, iar eu și Doina, pe lângă a ține asociația în viață, lucru care ne ocupă 80 la sută din timp, mai avem și proiectele personale, eu în special pe actorie dar și pe artă vizuală, iar Doina cu alte proiecte unde se implică ca organizator.
De unde pasiunea pentru artă? păi la mine una nu mă țin minte fără această pasiune, de mică nu mi-am pus niciodată problema să activez în alt domeniu decât cel al artei. Și adevărul e că nici acum nu mă văd. Iar Doina de când se știe a iubit și a mers constant la teatru. Nu cred că am întâlnit vreo persoană din domeniu sau nu, care să iubească atât de sincer și mult teatrul și artiștii și să fi văzut atât de multe piese de teatru. Era inevitabil să nu-și fi schimbat meseria la un moment dat și să nu ajungă să lucreze în cultură.

Pe lângă spectacolele lectură și de teatru ale căror fană sunt, vă rog să spuneți cititorilor ce alte proiecte și evenimente mai pot găsi dacă vă vizitează.

În primul rând este programul Din Parfumerie care e strâns legat de numele Silviei Kerim și care se desfășoară tot anul împrejur la Casa Kerim din Parfumului 19. Aici avem secțiunile: Din Parfumerie{DRAMATURGIE seri de spectacole-lectură urmate de un dialog cu dramaturgul al cărui text este adus în fața publicului, program în care ne dorim să aducem cât mai multă vizibilitate asupra textelor contemporane românești, astfel încurajând poveștile noastre autentice și locale; Din Parfumerie{SPECTACOL unde ne putem lăuda deja cu 4 producții proprii (spectacole pe care le găsiți constant în programul nostru dacă intrați pe paginile noastre de fb și instagram asociația Hearth\Casa Kerim) – aici vorbim despre DOI ÎNTR-UN BUTOI cu Florina Gleznea care a luat și premiul pentru acest rol în Undercloud în 2022 și George Rotaru, în regia lui Florin Liță, TREI SURORI un performance inedit cu și de Ionuț Anghel și Vlad Benescu, INDIVIDUAL COMPUS selectat deja în festivaluri mari precum Bacău Festivalul de Monodrame și Undercloud, scris și regizat de minunatul Andrei Măjeri, interpretat de tânărul talentat Bogdan Iancu, sound design Adrian Piciorea (de muzica căruia sunt absolut îndrăgostită) și coregrafia esențială în acest spectacol, Sergiu Diță, și ultimul dar nu cel din urmă, LUAȚI DE VAL…s creat de coregrafa Alexandra Mihaela Dancs și actorul Vlad Benescu, un spectacol de teatru-dans care nu are cum să nu te încânte; urmează Din Parfumerie{ MUZICĂ secțiune unde am avut artiști invitați ca finalista Vocei României, Alma Nicole, Ana Maria Irimia, When Violin Meets Guitar, Sorin Romanescu, Duotonina și unde mizăm pe apropierea și intimitea care se crează într-un spațiu de 30 de locuri; apoi avem Din Parfumerie{COPILĂRIE unde colaborăm cu actrițele și pedagogii Varty Mihail și Valeria Cristea pentru un program artistic dedicat copiilor din care face parte momentan “Aventuri În Casa Scriitoarei” – un spectacol în care cei mici descoperă ce înseamnă să fii scriitor cu ajutorul celor mai îndrăgite personaje din cărțile de copii scrise de Silvia Kerim, program completat pe partea cealaltă de cursuri de actorie; Din Parfumerie{FILM un program de scurtmetraje internaționale curatoriat de Ciprian Iacob alături de Alma Boiangiu și Din Parfumerie{SCRISORI, ultima secțiune implementată, unde cunoaștem personalități cu ajutorul jurnalelor, memoriilor și scrisorilor – o secțiune care a prins surprinzător de bine la public, serile fiind completate de muzica live și un actor care interpretează fragmente.
Cealaltă direcție importantă sunt proiectele pe care le câștigăm la diverse aplicații de finanțare, anul acesta 3 la număr și mai așteptăm răspunsul de la Arcub. În perioada septembrie-octombrie vom desfășura Festivalul Scrisorilor – ediția a III-a, co-finanțat de AFCN și care are ca temă relația cu arta a figurilor princiare din România, proiect interdisciplinar și interactiv cu prelegeri, ateliere, tururi ghidate, expoziții etc, ce se va desfășura în mare parte în București, dar cu ateliere de corespondență între liceeni în toată țara. Tot în septembrie-octombrie avem și proiectul de scriere creativă Povești de Familie, cu scriitoarea Ana Maria Sandu care ne va ghida de unde s-o apucăm dacă ne dorim să ne înșirăm pe hârtie povestea familiei, al doilea proiect co-finanțat de AFCN, cu un spectacol lectură a poveștilor adunate la finalul proiectului. Iar cel de-al 3-lea este proiectul câștigător la fondurile culturale ale Primăriei Sectorului 3 – Din Parfumerie – aici vom avea în august-septembrie o parte din evenimentele desfășurate la Casa Kerim cu intrare liberă plus spectacolul de copii Legenda Bucureștiului, o serie de ateliere pentru întreaga familie în parcul IOR în 15-16 iulie, un traseu filmat cu Ana Rubeli de la Aici a Stat care ne va spune poveștile neștiute a 5 case din fostul cartier evreiesc și un podcast despre viața culturală din sectorul 3.

Vă doriți să susțineți artiștii la început de drum, să propagați cultura, să inspirați tinerii să aibă curaj și să fie creativi – vin cu o întrebare mai pesimistă – se poate? Vă iese? Simțiți în oaza pe care ați creat-o la Hearth că în ziua de azi mai este posibil acest detox de sociale care să permită oamenilor să se bucure de arta pură, să aprecieze artiștii mai puțin consacrați?

De cel puțin 2 ani de zile avem un program constant de evenimente cu public, care ne demonstrează că există interes pentru spectacole în spații alternative intime. Pesimiști nu ne permitem să fim, și așa e destul de pesimistă situația în cultură, chiar nu e cazul să mai potențăm și noi nota. Altele sunt cele care lipsesc și încercăm să le insuflăm tinerilor: coerența, perseverența, efortul constant, comunitatea, să rămâi constructiv la fiecare aspect ‘pesimist’ al societății etc. Până la urmă și noi am apărut și încă existăm pentru că este această nevoie. Arta și artiștii nu pot exista în sine, sunt multe puncte de legătură de care e nevoie ca ele să ajungă la public. Tinerii sunt creativi, în schimb lipsește curajul pe care eu l-aș traduce cu lipsa unui know-how de a reuși. Dacă ne iese? Pe micro insulița noastră din Parfumului 19 ne iese, începem timid de fiecare dată, dar terminăm frumos. Nu putem face nici noi abstracție de social media, că acolo comunicăm evenimentele, acolo postăm despre noi, despre artiști și despre pisicile noastre iubite de la casa Kerim, dar când cineva ne trece pragul, facem tot posibilul să dăm o notă personală la tot ceea ce se întâmplă la căsuță, atât prin evenimentele organizate, cât și prin comunitatea bazată pe prietenie pe care am creat-o, astfel rămânând conectați cu spectatorii atât în timpul performance-lui, cât și în afara lui.

Ați făcut și continuați să faceți totul singure. Au mai fost și proiecte finanțate de Primăria Sectorului 3, dar în general Asociația funcționează pe bază de donații. Ce pot face oamenii care vor să susțină proiectul pentru a vă ajuta să duceți povestea mai departe?

În primul rând să ne viziteze, avem o paletă largă de evenimente din care ai de unde alege. Apoi vine poezia deja clasică, urmăriți-ne pe pagina de fb și instagram Asociația Hearth/Casa Kerim. De asemenea, există posibilitatea donației a celor 3.5 la sută din impozitul plătit deja la stat. Banii se folosesc în exclusivitate pentru susținerea evenimentelor și micile renovări/îmbunătățiri pe care le aducem spațiului, finanțările de la diverse fonduri culturale nepermițând întreținerea unui spațiu. Anul acesta am avut plăcuta surpriză de a primi formulare de donații de la foarte mulți oameni care ne-au trecut pragul, chiar funcționează un spirit de solidaritate față de un loc care le oferă niște oportunități, indiferent dacă vorbim de artiști sau de spectatori.

Ce planuri de viitor aveți?

Din fericire, momentan se întâmplă atât de multe în prezent încât nu avem timp de prea multe planuri. Avem totuși niște direcții pe care ni le-am propus cum ar fi continuarea Festivalului Scrisorilor, a Studentspear-ului (program desfășurat în noiembrie dedicat studenților în cadrul Festivalului Respir Shakespeare organizat de prietenii noștri de la asociația Hestugma), dezvoltarea secțiunilor din programul Din Parfumerie menționate mai sus, dar primind des propuneri noi și interesante, ne lăsăm mereu loc și pentru neprevăzut, pentru că nu vrem să rămânem într-o bulă ermetică. Planificăm de asemenea să ieșim cât mai mult și în afara căsuței, acest lucru deja întâmplându-se cu anumite spectacole produse de asociație, care au participat la mai multe festivaluri, dar și cu Festivalul Scrisorilor care se întâmplă în mare parte în muzee și locuri inedite.

Vă mulțumesc mult pentru răspunsurile voastre și energia pozitivă pe care o găsesc de fiecare dată la voi. În loc de încheiere, ce mesaj pentru vara 2023 vreți să le transmiteți celor care vă citesc acum?

Stresul capitalei e obositor și uneori poate fi greu să te mobilizezi să ieși din casă pentru ceva atât de “nenecesar” cum e o piesă de teatru sau un concert, o expoziție… mai bine stai acasă, pui o mașină la spălat, în cel mai bun caz termini serialul de pe netflix și story-urile prietenilor de pe instagram, că mai există și riscul să ieși și să dai peste o piesă proastă sau cu care pur și simplu să nu empatizezi. Credeți-mă oricum ar fi, merită să ieși. Pentru sănătatea ta mentală. Pentru că la întoarcere e foarte posibil să-ți zici ‘uite că a meritat’. Pentru că deși a fost poate nu extraordinară, ai acumulat experiență și discernământ și ai de ce te amuza a doua zi cu prietenii. Pentru susținerea artiștilor. Și poate, cel mai important, pentru a-i arăta creierului tău pesimist că există și lucruri frumoase în capitala asta deprimantă și ele merită susținute în primul rând cu prezența ta. Tu alegi căror lucruri vrei să dedici atenția, că toate lucrurile sunt mereu acolo. Factorul de decizie e la tine, încotro te îndrepți. Nu vă dezamăgiți, încercați, explorați, căutați până vă găsiți unda. Puteți începe cu noi, promitem că nu doare.

Emilia Toma

Prozatoare, sociolog de profesie, Emilia Toma (n. 1989), este autoarea romanelor De la zero (2022), O numărătoare inversă (2021) și a volumului de nonficțiune Terapie pe salteaua de pilates (2020).

A publicat proză scurtă în antologiile colective, Femei, bărbați și faptele lor (Editura Litera, 2023), Dragostea când te doare (Editura Litera, 2022), În umbra timpului (premiat în cadrul primei ediții a concursului de proză scurtă organizat de Editura Biscara, 2021) și Lirica unui miez de toamnă (Editura InfoRapArt, 2021) și contribuie cu texte literare, eseuri, opinii în revistele literare LiterNautica, O mie de semne, Echinox, LiterOmania, PROEZIA, Revista Golan, Planeta Babel și altele.

Are un master în Sondaje de Opinie, Marketing și Publicitate, la Universitatea din București, la începutul carierei a cochetat cu jurnalismul în calitate de redactor în cadrul publicației ZIUA Online (2011), iar în prezent îmbină sociologia ca meserie de bază cu psihologia, o pasiune mai veche, ambalând în ficțiune literară teme precum abuzul, traumele și consecințele acestora pe termen lung.