De când anumite personaje (şi nu personalităţi) au început să viziteze şi să se cazeze în locaţii tip arest, penitenciar, etc, problema condiţiilor oferite pentru locatari de către aceste spaţii de cazare a intrat şi mai mult în lumina mass media. Aceste probleme au fost semnalate cu mult timp în urmă de către presă, Administraţia Naţională a Penitenciarelor a primit sute de plângeri de la deţinuţi, Avocatul Poporului a primit numeroase solicitări să demareze verificări, CEDO şi lumea întreagă e în temă cu ce se întâmplă în puşcăriile din România, numai aceste personaje nu au habar. Aceste personaje ipocrite care s-au plimbat ani de zile în Parlament, Guvern şi alte instituţii ne spun acum că celula are 2 pe 2 metri şi că sunt nu ştiu câte paturi suprapuse, că veceul e turcesc, că mâncarea e sub orice critică şi că apa nu e potabilă. Tencuiala de pe pereţi stă să cadă, iarna nu este căldură şi vara nu e climatizare, nu e iarbă, nu e soare, e mult stres şi te poţi îmbolnăvi uşor, de orice vrei sau nu vrei. Nu au avut ei posibilitatea de a face ceva pentru oamenii care stau închişi acolo? Nu au avut ei posibilitatea să facă ceva pentru cei care sunt afară? Pentru a nu discrimina, nu au făcut nimic: nici pentru unii, nici pentru alţii. Aceşti politicieni puşcăriabili au transformat sate întregi, spitale, orfelinate şi azile nenumărate în adevărate închisori ale trupului şi sufletului. Oare de câte ori nu am văzut imagini cu saloane de spital mizerabile, cu orfelinate insalubre şi sate cu casele din chirpici, fără canalizare şi curent electric? După ce au folosit legea pe post de cârpă de pantofi şi au învârtit banii cu lopata pentru cât mai multe case, maşini, terenuri şi bannere pentru partid, au acum revelaţia celulei de arest. Celulă meschină, celulă unde flatulentele se împletesc într-o miasmă care emană acum pe bloguri şi pagini de socializare.
Vă spune ceva numele Relu Axinte? Vă spun povestea lui, citez de pe o pagină de net Gazetadecluj.ro: ”Pe 1 martie 2012 Relu Axinte, asistat de avocatul clujean Radu Chiriţă, a depus o plângere la CEDO împotriva României în care cere o compensare pentru condiţiile fizice de detenţie şi pentru existenţa unui deficit în administrarea de îngrijire dentară. Pe 25 noiembrie 2008, reclamantul, acuzat de furt, a fost pus sub arest preventiv. Această detenţie a fost prelungită până la condamnarea la şase ani de închisoare pronunţată de Tribunalul Cluj-Napoca, într-o decizie definitivă, pe 29 aprilie 2010. Reclamantul a fost deţinut în diverse centre de detenţie: Penitenciarul Gherla, Penitenciarul Spital Dej şi închisori Baia-Mare, din Botoşani, Bistriţa, Craiova, Timişoara şi Iaşi.
Relu Axinte, în închisoarea din Gherla, unde a fost încarcerat din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, a fost plasat într-o celulă cu 30 de paturi, cu 34 de alţi deţinuţi, aşa încât, uneori, a trebuit să împartă patul cu un alt deţinut. El a adăugat că celula era murdară şi foarte umedă şi nu a avut posibilitatea unei igiene personale adecvate .
Din noiembrie 2011 până în februarie 2012 a fost plasat în închisoarea de la Baia – Mare, unde a fost închis cu alţi 42 de deţinuţi, într-o celulă cu paturi supraetajate pe trei niveluri, dotată cu două chiuvete şi două toalete. Celula era foarte umedă şi predomina un miros puternic şi substanţe chimice utilizate pentru fabricarea încălţămintei – activitate desfăşurată de către deţinuţi în închisoare. Acesta afirmă că celula era, de asemenea, infestată cu ploşniţe şi că deţinuţii aveau acces la duşuri de două ori pe săptămână, timp de cincisprezece minute fiecare.
Din februarie până în martie 2012 a fost încarcerat la închisoarea din Botoşani unde suprapopularea şi starea de murdărie era mai rea decât în cele două instituţii precedente. Aceleaşi condiţii de înghesuială şi acces redus la igienă le-a avut şi la Bistriţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Axinte Relu afirmă că în timpul detenţiei sale în închisoare din Bistriţa, dantura a început să i se deterioreze. El adaugă că a cerut Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) să ia măsurile necesare pentru a-i asigura o proteză dentară completă, menţionând că nu are nici un venit. ANP a avizat pozitiv cererea reclamantului, fiind de acord să plătească cheltuielile sale de îngrijire dentară.
Pentru aceasta, a fost transferat în aprilie 2012 la închisoarea din Craiova, unde putea să beneficieze de aceste servicii stomatologice. După ce a fost examinat de către un stomatolog, a fost informat că are nevoie de urgenţă de o proteză dentară, dar ar trebui să suporte costul, deoarece închisoarea nu are fonduri pentru a-i asigura una. În ciuda cererilor repetate, Axinte nu a primit proteze dentare şi a fost transferat în august 2012 la închisoarea Bistriţa, unde a fost din nou supus unei examinări medicale, lucrările de care avea nevoie fiind estimate la 18780 de lei, adică aproximativ 4.200 de euro.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat cererea admisibilă în temeiul articolului 3 din Convenţia privind condiţiile materiale de detenţie şi a hotărât că a existat o încălcare a articolului respectiv al Convenţiei. Ca urmare, Curtea Europeană a stabilit că statul român trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea devine definitivă, în conformitate cu Articolul 44 § 2 din Convenţie, 2 245 de euro.”
Acesta nu e singurul care a câştigat un proces împotriva statului român. Astfel, anul trecut CEDO a condamnat România să plătească despăgubiri de 196.400 unor deţinuţi care au câştigat procesele împotriva Statului român.
Deşi condiţiile din penitenciarele noastre sunt la pământ , un deţinut costă statul român în jur de 2300 lei pe lună, dintre care 2100 sunt plătiţi de la buget şi restul acoperiţi din veniturile ANP.
ANP coordonează activitatea a 43 de unităţi, dintre care un penitenciar pentru femei, patru penitenciare pentru minori şi tineri şi opt penitenciare spital. Tot sub sigla ANP funcţionează două centre de reeducare, Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna şi Centrul de Formare şi Specializare a Ofiţerilor din Administraţia Penitenciarelor Arad.
Ministerul Justiţiei arată că în aprilie 2013 se înregistrau un număr de 33.060 de persoane private de libertate, cazate în spaţii care asigură 27.700 de locuri, conform criteriilor stabilite prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 433/C/2010 (indice de ocupare – 119 la sută), respectiv 19.738 de locuri, conform standardelor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), rezultând un indice de ocupare de 167 la sută. Aici vorbim de cei condamnaţi definitiv nu şi de cei arestaţi preventiv.
Sistemul are un deficit de peste 11.000 de locuri, iar soluţia ar fi construirea unor penitenciare noi, care costă 500 de milioane de euro. România are nevoie de cel puţin 6 penitenciare noi pentru a putea face faţă numărului de deţinuţi, arată ministrul Justiţiei. Instanţele emit noi şi noi condamnări, dar locurile în închisori sunt puţine. Condiţiile din penitenciare costă statul român sute de mii de euro. Deţinuţii dau în judecată sistemul şi câştigă.
Mai există o variantă. Să închirieze statul român închisorile din Suedia şi să trimită acolo marfa. „Autorităţile din Suedia au anunţat că vor închide patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive. Suedezii raportează 4.500 de deţinuţi la o populaţie de 9,5 de locuitori. Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste o mie, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor, demarat de conducerea penitenciarelor. „Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi codamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici”, spune Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze. „Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, mai spune Öberg. Închisorile suedeze sunt dotate cu mese de tenis şi biliard, săli de pictură, sală de sport cu saună şi solar, sere şi stupi, iar fiecărui condamnat îi este alocat un ofiţer de legătură, direct responsabil de integrarea sa în societate.”
Fac apel la cei care vor să mai învârtă şpăgi, trafic de influenţă şi alte reţete de postat în rechizitoriile DNA, să-şi facă rezervare pentru cazarea de după în Suedia şi să ne lase în pace cu puşcăriile noastre cu tot.
PS. Nu exclud varianta Penitenciarul Mânturii Neamului în loc de Catedrala cu acelaşi nume. Ar fi chiar pe obiectul de activitate al BOR.
Aller Anfang ist schwer
good point! chiar în dimineața asta, înainte de a pleca la job, un nenea guvernamental spunea unei tipe cu clămpău și reportofon de la o televizie oarecare că pt modernizarea pușcăriilor și implementarea unui sistem de ,,cazare” conform normelor u.e. e necesar, nici mai mult nici mai puțin de un miliard de euro. ce cool se va simți tante Nuți ot buzău cu foen, chiuvetă din marmură italiană, jaluzele u.v., playstation, moviehomecel,laptop în cameră și mușcate-ntre gratii!
Uite că s-a ajuns (de fapt problema există de foarte mult timp) și în punctul în care, așa cum sugerezi la final, un penitenciar este mult mai practic decât construirea unei noi biserici. La fel cum mai practice și folositoare sunt și construirea unor orfelinate, case de ajutorare, investiția în modernizarea spitalelor, etc. Sunt atâtea priorități care sunt și ele lăsate pe dinafară, la fel ca penitenciarele. Încotro să se îndrepte puținele fondurile rămase în urma distribuirii „inadecvate”?
Am vazut un documentar-ancheta, nu cu mult timp in urma, despre sistemul penitenciarelor in State. Cei cu risc mic sint inchisi in penitenciare private care nu sint alea de high-risk pe care le vedem in filme = inchisori de stat. Ei, si reportajul era axat pe un orasel de-ala nestiut de nimeni, unde niste afaceristi facusera un penitenciar nou si ca sa fie afacerea profitabila trebuia umplut. Pt fiecare detinut se primea o suma fixa pe an de la guvernul SUA. Daca penitenciarul era plin doar pe sfert nu se faceau bani ca lumea. Si sa vezi cum intrau astia mai tineri la inchisoare pe mai nimic: baut in public. Sau ii provocau politistii sa faca scandal: „amenintarea organelor de ordine – 6 luni”, prinsi ca fumau o marihuana, 1 an samd. Pt ca investitorii erau chiar din administratia orasului. Absolut incredibil.
Cit despre ce e in Romania, nu stiu cum naiba explica ei dpdv legal (Constitutia garanteaza dreptul la tratament nepartinitor parca) faptul ca „barosanii” aflati in inchisori sint tratati special? Cum scapa asa usor fara ca ceilalti sa faca un proces comun si sa dea statul in judecata? Doar e pe fata, toata lumea stie.. De ce ala care a furat milioane e cazat in conditii mai bune decit ala care a furat zece mii?
este vorba de ministrul justitiei cazanciuc. a bagat500 milioane si ieri a plusat la un milliard. probabil cere un milliard ca sa primeasca 500 milioane, sau din cauza lui udrea si altii trebuie sa creasca , sa fie Hilton.
Italia este pe primul loc, și pe locul doi e România, în ceea ce privește plângerile cetățenilor către CEDO, datorită condițiile din penitenciar. Tot Italia și România au și cele mai aglomerate penitenciare.
Dacă România nu ar mai sancționa cu închisoarea infracțiuni precum consumul de droguri(în cazul în care Poliția te prinde cu 2 grame de iarbă, te consideră traficant. Probabil ați auzit de multe ori cazurile alea în care intră mascații peste niște indivizi și găsesc 5 grame de iarbă și 10 pastile.Le dau chiar și la știri, ce mândrie!), furtul unei găini, neplata pensiei de întreținere, și altele minore(nu mă pricep eu să le aleg, dar juriștii o vor face mai bine), penitenciarele noastre nu vor mai fi atât de aglomerate. Suedia are penitenciare goale pentru că a renunțat să mai sancționeze cu închisoarea anumite infracțiuni.
Cred ca pentru cineva obisnuit sa traiasca in lux chiar si garsoniera unui cetatean de rand ar parea chinul de pe lume. Poate ca e mai bine ca la noi puscariile arata cum arata si nu ca in strainatate, curatele si intretinute, ca multi ar baga mana in buzunare ca sa beneficieze de-un pat bun, sa nu isi mai faca probleme cu intretinerea, mancarea. Ce vorbesti, pai daca as avea acces la biblioteca, unelte de scris si liniste, mai ca as face si eu o cerere de cazare :))