Pentru a avea succes îţi trebuie: ambiţie, un ideal, un plan de aplicare, o viziune, ceva inteligenţă, ceva noroc, ceva curaj.
Ca să te realizezi în România îţi trebuie un ingredient în plus.
Şi cu cît ai mai mult din acel ingredient, cu atît îţi sînt mai puţin necesare celelalte. Este mai exact spus acea abilitate de a te descurca dincolo de onestitate şi competenţă, ceea ce se poate atunci cînd succesul devine sinonim cu un fel de căţărare, un concurs al datului din coate.
Uneori nici nu-ţi mai trebuie altceva. Poţi reuşi fără inteligenţă sau aptitudini deosebite/talent. O poţi lua înaintea altora care au asta. Şi cumva, faptul că se poate reuşi în felul ăsta te face să te simţi bine şi să le rîzi altora în nas – sau poate doar voalat, cît să înţeleagă ei cine eşti tu. Dacă eşti nesimţit, chiar le-o poţi spune în faţă. Nu e nimic de mirare aici: un sistem care permite şpaga, permite nesimţirea. A fi descurcăreţ cu orice mijloace e precum o etichetă de brand la modă ce merită afişată la vedere: după cum vezi, spre deosebire de tine, eu mă descurc de minune, fraiere!
Nu spun că eu nu mi-aş folosi relaţiile (dacă le-aş avea) să v-o iau în faţă (nu sînt nici eu chiar atît de „civilizat”) dar o spun cu toată sinceritatea, mi-ar fi jenă de mine că o fac.
Ţin minte cînd am luat carnetul de conducere, exista acel test psihologic de trecut. Poate că mai există şi acum. Erau nişte planşe, existau nişte întrebări. Nimic prea complicat. Lîngă mine stătea unul care, de faţă cu mine şi alte două persoane, i-a oferit şpagă psiholoagei iar ea, într-o primă fază, nu pricepea de ce, testul fiind atît de uşor probabil că nu i se mai întîmplase. Pînă cînd el mărturiseşte: nu ştiu să citeasc. Nu putea citi întrebările, dar dacă i le citea ea, atunci putea trece testul. Uimită, ea l-a întrebat cum de a trecut sala, care fusese mai înainte de test… douăzeci şi una de întrebări sau cîte erau. Am dat şpagă, a recunoscut rîzînd individul – evident, era mîndru de relaţiile lui. Pot să jur că în ziua aia, cînd eu am picat traseul, el a plecat acasă cu carnetul în buzunar.
Avem legislaţie împotriva şpăgii la fel cum avem tot feluri de vaccinuri contra diverselor boli, dar şpaga continuă să se dea şi să se ia, exact ca o boală care continuă să facă victime cu toate că i s-a descoperit vaccinul. Poate că nu ştiţi, dar un vaccin devine eficient numai atunci cînd majoritatea populaţiei acceptă să şi-l administreze. Sistemul cu datul şpăgii merge precum vaccinarea contra unui virus. Nu sînt destui care vor să şi-l facă pentru că nu am ajuns încă la nivelul de civilizaţie necesar. Noi sîntem încă în evul mediu, cînd împotriva unei boli se lua sînge şi se chema preotul să sfinţească aerul din cameră.
Francezul e perceput ca bon vivant, englezul drept manierat – şi cei din mediile elitiste aşa şi sînt. Chiar şi cînd nu reuşim să ne descurcăm prea bine, noi încercăm să dăm senzaţia că lucrurile merg perfect. Asta ca să nu pici de fraier într-o lume în care toţi ceilalţi se descurcă. Unii au o şmecherie cameleonică, imită şmecheria altora. Cred că anii de comunism ne-au învăţat asta: să ne descurcăm sau, în cel mai rău caz, cel puţin să simulăm că o facem. Cumva o avem în sînge. Şi preşedinţii, primarii, politicienii mimează şmecheria, e ceva ce prinde la mase, dă bine pe ecran.
Vrem să transmitem şi copiilor „descurcăreala”, aproape cu forţa.
Cum am citit aici pe site, într-un editorial mai vechi, într-un experiment de colaborare sportivă între copii, care avea loc într-o şcoală japoneză, doi copii români care erau şi ei acolo vor fi singurii care reuşesc să „treacă” testul fără să care pe nimeni în spate. Părinţii lor au fost, se subînţelege, foarte mulţumiţi, cu toate că, logic, cei doi fuseseră singurii care picaseră acel experiment social.
Acum ceva timp, o rudă de-a mea de gradul unu îşi luase un Opel nou. Era un tip foarte ocupat, lucra la Camera de Comerţ şi Industrie, funcţie înaltă şi se ocupa de protocol. Întîmplarea a făcut că luînd pe cineva şi mai important decît el de la aeroport şi făcînd conversaţie cu acea persoană, provoacă din culpă un accident cu daune materiale foarte mari. Maşina urma să o asigure în ziua următoare… nu avusese timp pentru asta, deci conducea fără asigurare. Fiind genul de om care cunoştea pe toată lumea, a reuşit să se descurce într-un mod destul de ingenios.
A dat o şpagă la o societate de asigurări şi printr-o cunoştinţă bine plasată a reuşit să-şi asigure maşina retroactiv... cu cîteva zile înaintea accidentului.
Altcineva, tot în România (chestie recentă, în curs de desfăşurare) are un contract de prestare servicii în construcţii pentru un proiect finanţat cu bani de la guvern. Bani mulţi, proiect, presupun, luat cu şpagă. Fratele patronului are şi el un motel la 100 de km de punctul de lucru. Cu toate că există posibilităţi de cazare chiar la locul de muncă (se află într-o localitate), echipa de muncitori e luată/adusă zilnic la motelul fratelui… Motelul este astfel complet cazat pe anul în curs. Muncitorii trebuie să tacă şi să spună merci că au serviciu… cu toate că îşi petrec două ore pe zi din viaţă îngrămădiţi într-o basculantă.
Poveşti din astea ştiu o groază, cu toate că mă aflu în Canada. Nu am îndoieli că voi ştiţi mai multe şi mai bune decît mine (poate le menţionaţi în comentarii).
De curînd am vorbit cu vărul meu la telefon. Cînd l-am întrebat de serviciu (lucrează la o termocentrală) mi-a răspuns că a rămas tot „cel mai mare dobitoc”. De fapt are un job de răspundere, care îi dă siguranţă, dar este printre puţinii care nu poate dormi în timpul programului, atunci cînd îi vine rîndul să facă schimbul de noapte. Faptul că nu poate dormi şi ceilalţi pot îl nemulţumeşte, mai ales că salariul lui nu este cu mult mai mare decît al celorlalţi.
Motivele principale pentru care şpaga şi corupţia sînt atît de răspîndite este pentru că, unu, în România poţi trişa fără să fii prins şi, doi, sîntem „configuraţi” să ne descurcăm. Mai mult, să-i invidiem pe cei care se descurcă dincolo de zona legalului, din moment ce nu sînt prinşi şi o duc bine. Din cercul ăsta vicios nu se poate ieşi decît într-un singur fel. Cu măsuri draconice anti-corupţie.
Şi în ultimii ani DNA-ul pare că e pe calea cea bună, după cum putem vedea în continuare în rezultatele pe anul trecut, 2015 (citez din raportul oficial):
2015 Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de 5 ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: 1 prim ministru, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA.
În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut. Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări.
În dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.
Citeam un interviu recent cu Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA, legat de nouă decizie a Curţii constituţionale (CCR) care a stabilit că SRI nu va mai asigură sprijin tehnic în dosarele penale. De ce au trebuit eliminaţi ofiţerii SRI din circuitul interceptărilor? Mie mi se pare un pas înapoi. Cred că noi toţi am rămas cu sechele din perioada comunismului/securităţii, altfel nu văd care ar fi problema colaborării SRI? Aşa zisa problemă a înregistrărilor (spun “aşa zisa” deoarece dacă procedura e urmată democratic atunci problema este imaginară) trebuie privită precum circuitul video într-un hotel, cazino sau bancă. Nu priveşte nimeni zeci de mii de ore de înregistrări, în afară cazului cînd apare un incident şi se deschide o investigaţie. Iar atunci este vizionată atent numai înregistrarea legată de acel eveniment.
De ce m-ar deranja pe mine că SRI accesează convorbirile lui Dorin Cocoş, cînd acesta e inculpat într-un proces de luare de mită?
O situaţie similară se desfăşoară acum în presa internaţională. Şeful Apple refuză să colaboreze cu guvernul american pentru a debloca telefonul Apple aparţinînd unui terorist, Syed Rizwan Farook, care a omorît 14 colegi de serviciu în San Bernardino.
Protecţia confidenţialităţii are o limită. Cînd mai mulţi indivizi cinstiţi ai societăţii pot beneficia de pe urma divulgării unor informaţii despre unul care a încălcat legea (sau care e suspectat că ar fi încălcat-o), atunci scopul justifică acţiunea.
DNA are un serviciu tehnic şi de multe ori interceptările erau făcute de către serviciul tehnic al DNA, dacă era o discuţie într-un birou în care un funcţionar public cerea mită. Serviciul tehnic din DNA, cu care colabora şi SRI, se ocupa de punerea în aplicare pentru efectuarea acestor înregistrări.
Din Interviul recent:
Întrebare: Aţi solicitat o suplimentare a bugetului cu 10 milioane de euro pentru a putea face faţă situaţiei generate de decizia CCR. Sunt suficienţi aceşti bani?
Raspuns: Această sumă de 10 milioane de euro este valabilă numai în situaţia în care folosim acest centru naţional de interceptări pe care îl folosesc mai multe structuri şi asta cred că a fost şi intenţia CCR. Eu sper că se vor găsi resurse. Dacă dorim ca lupta anticorupţie să continue în acelaşi ritm, vom găsi resurse ca la DNA să mai avem încă 70-80 de poliţişti, persoane care vin şi ne pun la dispoziţie înregistrări făcute chiar de către cei care fac sesizări. Cu cât mai repede vom fi ajutaţi să avem resursele necesare, cu atât mai repede vom putea soluţiona dosarele aflate în lucru.
Ce reprezintă 70-80 de poliţişti sau 10 milioane de euro, cînd din urma serviciilor acestei instituţii statul român are de recuperat 200 de milioane de euro pe 2015!?
Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea „poveste” de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea „Cel mai bun roman” la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru „cea mai bună povestire SF 2019” cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial
Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.
Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.
În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.
Coruptia este in Romania ca la ea acasa. Am invatat-o de mici, doar vedeti si voi ca doctorii nici nu te baga in seama daca nu le strecori ceva in buzunar. Ce face DNA-ul pana acum este doar sa zgarie la suprafata, pentru ochii unora. Ar trebui ca schimbarea sa vina de la cei care primesc spagi, sa refuze sa ia ce li se intinde, pentru ca ‘asa se obisnuieste’. Nu vad sa se intample asta, poate numai de frica, sa se puna serios legea pe ei, sa le bage frica in oase. Controale non-stop, camere video, ceva in genul asta.
Coruptia are legatura cu banul public, nu cu „atentia” ce-o dai medicului sau bacsisul ce-l oferi ospatarului ori frizerului. Le-a picat unora pe medici, ca si cand ei ar fi sursa coruptiei. Sigur, sunt de condamnat cei care conditioneaza actul medical de acea spaga. Dar, in rest, daca omul ala imi salveaza mie viata, poate am chef sa-i dau un Ferrari. Dar aia NU e coruptie. Banul public si furtul generalizat si transpartinic din el al celor care l-au avut „pe mana” de 26 de ani, miliarde si jde miliarde de euro, dolari, whatever.. aia e Coruptia.
Iar madam Justitie le da 2, 3 ani, uneori cu suspendare sau ies dupa 1 an, ca-s mari scriitori in puscarie. Si mai raman si cu marea majoritate a banilor, ca nu le confisca decat sumele dovedite ca furt prin rechizitoriu. Fiat Justitia.. pereat mundus, nu? Pai cam asa va fi. Se va duce naibii totul, dar macar vom ramane cu, nu-i asa?, marea justitie.
Take, ai dreptate, si eu m-am gindit e o mare diferenta intre spaga data pt luarea unui contract si spaga data in spitale. Vazuta din perspectiva ta, recunostinta ca ti-a salvat viata, sint perfect de acord, dar atunci nu ar trebui oferita exact ca un cadou, DUPA ce te-ai facut bine si nu INAINTE de operatie, eventual pentru a i-o lua altuia in fata?
In cazul asta (a lua fata) nu as zice ca e asa diferita. Sistemul promite egalitate in drepturi si asistenta medicala gratuita.
Coruptia e alimentata de trafic de influenta si circulatia banilor invizibili.
Spaga exact asta inseamna.. bani invizibili, netaxabili. Faptul ca poti face bani netaxabili (chiar si la cel mai neinsemnat nivel) creaza precedentul si filozofia economiei underground. Odata cu asta apare si coruptia.
Spaga este pina la urma un indiciu al lipsei de civilizatie.
Este incredibila senzatia pe care o ai cind traiesti intr-un sistem in care nu exista spaga. Si revii in celalalt. Nu mai stiu prin ce an am revenit in Ro (acum multi ani :) ) si am pus 20$ in pasaport la vama pe Otopeni (asa ma invatase un alt roman, ca am certitudinea ca nu-mi vor desface bagajele).
Incredibil mi s-a parut :)
Bine ca s-a mai schimbat.. de ex acum nu mai este asa :)
Nu trebuie neglijat rolul pe care ar trebui să îl aibă legislația într-un stat de drept. La noi economia și profitul ”la negru”, denumite de specialiști ”economia informală” a luat amploare odată cu înăsprirea legislației, care în loc să încurajeze micii întreprinzători, le pune bețe în roate. De asemenea, de multe ori sub pretextul alinierii la o legislație europeană comună, în România avem de a face cu o ”inflație” de legi. Legile apar ca ciupercile peste noapte și se schimbă de la o zi la alta. Avocații și juriștii nu mai fac față să le citească și să se pună la curent cu toate modificările la modificări. Dar din nefericire, majoritatea acestor legi sunt date în folosul personal al unei clici sau alteia. Combaterea corupției nu trebuie să însemne numai arestări și pedepse blânde de câțiva ani de detenție, trebuie să înceapă în primul rând de la o legislație democratică. În România avem de a face uneori cu paradoxul că legea există dar nu e aplicată. Celor care au păgubit statul cu miliarde trebuie indiscutabil să li se confiște averile obținute în mod fraudulos și asta nu se întâmplă încă. Când se va întâmpla, va fi un pas mare în eradicarea corupției.
@Cornel. Ar fi multe de analizat. Dar Coruptia, trust me, e legata de buget, de banul public. De Bechtel si inca o mie de chestii ca astea. Dar, e inutil… E vorba de o istorie, de sute de ani de „underground” financiar.. Cine sa mai schimbe asta? Tot ce putem face e sa…
https://www.youtube.com/watch?v=zrCvsjeicnM
Coruptia va exista atat timp cat coruptii vor fi apreciati de marea majoritate a populatiei. Iar „strada” nu ii poate potoli pe politicienii corupti, din simplul motiv ca 99,99% dintre romani sunt ca ei. Toti romanii viseaza in secret sa poata fi ca ei, sa poata accede la borcanul cu miere, iar odata ajunsi acolo, dupa cum spuneam, 99,99% ar proceda la fel, ar baga mana pana la cot. E un adevar crud despre romani, dar nu ne vom putea insanatosi vreodata, ca natiune, daca vom continua sa ne ascundem dupa copac.
@Dan. Cred ca te hazardezi in afirmatii. Ce inseamna ca acei corupti sunt „apreciati”? Unde vezi tu apreciere? Ca unii sunt votati? Pai, prctic intotdeauna ai de ales intre dracu si ta-su. Ce sa alegi? Altfel, „nasurile” fine iti bat obrazul ca nu-ti exerciti dreptul ala fundamental la vot.
Apoi, tu crezi ca fiecare roman jinduieste, de fapt, la situatia coruptului, la bunastarea lui. Apai, daca chiar ar fi asa, atunci ce-ti mai bati capul, draga domn? Partida e deja pierduta. Apropo, tu esti roman, inteleg, nu?
Pai tocmai, nu-mi bat capul, stiu ca partida e pierduta, cel putin pentru cateva generatii de-acum incolo. Nu ma refeream la aprecierea prin vot, ci la aprecierea „reusitei” pe scara sociala a coruptului. In Romania „smecheria” este mai apreciata decat inteligenta, iar a reusi in viata e sinonim cu a fi smecher, care include coruptia si calcarea in picioare a oricaror principii morale. In nicio tara normala din lume, un infractor, odata iesit din inchisoare, nu ar mai fi invitat in talkshow-uri, pe la TV, la conferinte in care sa dea lectii de morala si asa mai departe. De asta spuneam ca toti cei corupti sunt apreciati. Pentru ca nimeni nu ia atitudine de a se dezice de ei, ci dimpotriva ajung sa constituie modele, chiar si dupa ce au trecut prin inchisoare. Intreaba pe strada zece insi, si propune-le 10 milioane de euro in schimbul a doi ani de inchisoare, si ai sa ramai uimit de raspunsuri. Si ca sa-ti raspund, da, sunt roman…insa tu sigur esti? Sau ai trait in ultimii zece ani, macar, in Romania?
Sint de acord cu aproape tot ce spui, Dane.. in afara de procentul ala, 99.99 :)
Cum spune si Daniela, daca fiscul ar fi in stare sa recupereze banii fraudulosi si sa-i reinvesteasca in masuri anti-coruptie nu am mai avea discutia asta aici. Altfel, cum spune Dan, da-mi 10 milioane de euro si intru la inchisoare, am si timp berechet de scris (cu doua romane ies si mai rapid :) )
Take, de acord si cu ce spui tu. (crezi ca eu am timp de youtube?! :) )
Carmen, merci de trecere. Fara sa stii mi-ai preluat o fraza pe care am spus-o cuiva ieri: „drepturile omului au pus bazele civilizatiei moderne, si tot drepturile omului o vor distruge.” Putem scrie un editorial despre asta :)
Dar pt ca nu sint in dispozitie de purtat discutii serioase, inserez mai jos un textulet. Stirea e reala, tradusa, prelucrata un pic de mine.
„GEMENI COMIT FURT PERFECT ÎN BERLIN
Ca urmare a cercetărilor efectuate în urma unui furt de biju-terii în valore de şapte milioane de euro, probele ADN au condus la identificarea indubitabilă a făptaşului, în persoana unui cetă-ţean german de origine turcă. Problema este că făptaşul are un frate geamăn identic, astfel că probele ADN, care în cazul geme-nilor coincid, nu pot stabili exact care dintre cei doi fraţi a comis furtul – înregistrat de altfel şi de camerele video din magazin. Deoarece nu se poate stabili clar care dintre cei doi e vinovatul, legea germană spune că nici unul nu poate fi învinuit. Codul penal german stipulează că fiecare criminal trebuie dovedit vinovat individual. Ca rezultat, cei doi fraţi au fost eliberaţi, în ciuda faptului că ambii aveau antecedente. Amândoi au refuzat orice comentariu în timpul arestului provizoriu din 11 februarie 2009. Cum nu a fost pusă la dispoziţia justiţiei nici o altă probă, nici unuia dintre fraţi nu-i va fi reţinută această faptă la cazierul individual.“
Intrebarea este.. ce ar fi facut regele Solomon? Cum ar fi rezolvat el dilema asta? :)
Hai, astept raspunsuri in week-end :)
Depinde cine-ti intra in ochi, domnul meu. Daca acelea sunt reperele „reusitei” si „aprecierii”, alea de le-ai invocat, atunci ok. Si-apoi dai exemple absolut extreme, exemple in fata carora banuiesc ca tu insuti nu poti sti cum ai reactiona. Dar om fi trait in Romanii diferite. Sigur nu esti nascut dupa 90?
@Cornel. Probabil ca Solomon le-ar fi zis anteHristic… „sin no more”. Dar la o eventuala alta abatere le-ar fi luat gatul. Amandurora. Acum, depinde si in care faza a vietii il prindeau pe Solomon, orisicat.:)
Solomn? C’mon, ma asteptam la mai mult de la tine, Take :)
Eu cred ca foarte, foarte simplu.
Daca sa spunem pedeapsa pentru furt ar fi fost de 10 ani, le-ar fi dat 5 si 5 :)
@Dan. In privinta talk-showurilor, poti zappa, stii asta, da? Si s-ar putea sa mai dai si peste alti oameni, dintr-o alta Romanie care inca se incapataneaza sa existe, sa respire. Sigur ca ailalti sunt mai multi(ori pr mai multi, tocmai pentru ca sunt mai vizibili la ore „de maxima audienta, in direct si in exclusivitate”, dar acum depinde cum vrem sa intrepretam si vorbele lui Lapusneanu. Chestie de..reper, cum spuneam. Cine-i „baza”. Si ce vrem sa demonstram, de fapt.
@Cornel. Te grabesti, cred. Pai nici Solomon n-ar fi stiut care e vinovatul, de fapt, nu? Ca nici macar la proba adn nu se putea raporta. Iar atunci ar fi riscat sa condamne un nevinovat la 5 ani, de ar fi facut asa cum propui tu, nu? Pe cand asa, le dadea o sansa de indreptare, sub rezerva unei pedepse mai dure, in caz de recidiva. Zic si eu..
OK, am exagerat cu procentul, n-o fi atat, dar majoritar este, si inca destul de confortabil, sunt sigur de asta. Uneori trebuie sa exagerezi, pentru a fi inteles mai bine. Imi sta in obicei artificiul asta. :) Take, si daca tot ai intrebat, sunt nascut inainte de anii ’90.
Cat despre ceea ce vroiam sa demonstrez, cred ca e evident…pana cand cei despre care vorbesti tu (minoritatea aceea curata), nu va deveni o masa critica, vom sta la mana celor care se viseaza Gigi Becali de mici. Uite d-aia un plagiator dovedit si, sper eu, viitor parnaias, ca Victor Ponta, a reusit sa iasa drept cel mai apreciat intelectual roman intr-un sondaj pe care il poti regasi aici: http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-ires-victor-ponta-mai-apreciat-intelectual-roman-interpreteaza-sociologii-rezultat-1_56f50dc95ab6550cb836bc0c/index.html, pentru ca cei ca noi, deocamdata, nu conteaza in tara asta, fie ca-ti place ideea asta sau nu.
@Dan. Apai, daca si tu te iei dupa orice „sondaj” care, ca si statistica, poa’ sa demonstreze oricear avea chef…”cineva”. By the way, cred ca stii cine a condus IRES-ul, autorii sondajului, pana de curand, cand fu numit viceprimministru, da? Maine-poimaine, poate sa iasa Ciolos drept cel mai cel… de e nevoie. Ai vazut tu natura intrebarilor, ce poate manipula usor raspunsul celor intervievati? Stii tu cine sunt oamemnii care au raspuns si ce inteleg ei, de fapt, prin „intelectual”? Etc, etc, etc.
Dar, fireste, un lucru e cert… exista doua sau mai multe Romanii si nimeni nu contesta existenta, ba chiar majoritara a „Doreilor”, Dinu Paturica sau, chiar si mai si, in opinia mea, a lui Tanase Scatiu.
Dar vrei sa analizam sondaje…diverse..facute la americani, la englezi… whatever? Procentul de Dorei e cam acelasi peste tot.. asa, ca-n procentele pentru Mensa. Problema noastra e coruptia, aia legata de banul public, precum spuneam. Altfel, Berlusconi nu e asa departe de Jiji al nostru, inclusiv ca influenta asupra modelelor tinerilor. Iar de Trump, ce sa mai zic.. stiu si eu?
Banul public se fura peste tot. Insa daca in tari precum Suedia furtul este undeva intre 1-3%, la noi in cel mai fericit caz, ajunge undeva la 40%. Ma tem ca cifrele de aici sunt in realitate chiar si mai mari: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/curtea-de-conturi-40-din-banul-public-e-furat-anual-cate-coruri-de-bocitoare-ale-coruptilor-poti-sustine-cu-6-miliarde-de-euro-astfel-se-explica-de-ce-nici-un-politician-nici-macar-klaus-johannis-112480.html
In cazul Romaniei, pentru mine apetenta pentru coruptie este circumscrisa darului genetic. Romanii au fost invatati cu astfel de obiceiuri inca din perioada fanariota, si chiar si mai de timpuriu de atat. Apoi, in istoria moderna, romanii s-au obisnuit cu furtul marunt, aplicat metodic, zi de zi. Toti romanii care lucrau prin fabrici si uzine erau obisnuiti sa-si sfarseasca ziua de lucru aducand „ceva” acasa, indiferent ca era un sul de hartie igienica, un sac de ciment sau o plasa de saibe. Si uite asa s-a ajuns aici. :)
@Dan. Intamplator, sunt istoric, asa ca spune-mi ceva ce nu stiu. :) Dar vorbeam de „azi” sau faceam o analiza a psihologiei romanesti? In esenta, multe dintre cele ..constatate de tine, ca nu am inventat noi apa calda, sunt, in mod evident, reale, adevarate. Doar ca te sfatuiesc sa nu invoci sondaje la fel de „copy-paste” precum Ponta si cam toata clasa politica cu aerul unui argument irefutabil. Atata tot.
Sondajul respectiv ne reprezinta pe noi, ca natie, strict in momentul de fata, n-avem ce-i face. Nu-l invocasem ca pe un argument irefutabil, ci doar ca pe unul ilustrativ spetei de fata. Cel mai probabil cei care au raspuns sondajului, au confundat notiunea de intelectual cu cea de persoana notorie, altfel nu-mi explic enormitatile care apar acolo. Dar chiar si asa, rezultatul este unul trist si ilustrativ pentru nivelul educatiei din Romania. Ce importanta are educatia in privinta coruptiei? Cred ca de la ea, sau lipsa ei, mai bine zis, pleaca totul.
Fara sa deschid link-ul, si mai grava e chiar existenta sondajelor astea atit de cretine. Cui folosesc? :) De ce mi-as pierde timpul sa particip la o asa idiotenie (probabil ca participantii primesc o ciocolata cu rom? :) )? de ce as citi un astfel de sondaj sau de ce as mai deschide postul tv vreodata care transmite asa ceva?
Raspunsurile, cum spune Take, pot fi usor manipulate. Exista o intreaga teorie a sondajului, e o ramura din probabilitati. Sondajele isi rateaza complet scopul daca nu sint credibile. Care ar fi scopul sondajului? Sa compare opinii (in rindul populatiei) sa iei decizii pe baza lor. Si mai ales (dar asta nu se spune de obicei) sa influentezi opinia publica.. ceea ce ar fi cazul in exemplul dat de voi.
Eh, manipularea e la ordinea zilei, se face pe toate canalele media, si la modul grosier. Cu cat e poporul mai…hai sa folosesc un eufemism…inapoiat, cu atat manipularea e mai putin rafinata. Exista manipulare si asupra popoarelor mai educate, insa acolo e ceva mai subtila, macar se depune ceva efort in sensul asta. La noi nu e nevoie, deoarece „cu astia…las’ ca merge si-asa”.