În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Globale ) yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită moneda din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor.
Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăti în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăți în yuan se află în Hong Kong, unde se procesează 70,4% din plățile în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări. În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăți internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de baza fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.
China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST (Drepturile speciale de tragere). DST reprezintă moneda oficială a Fondului Monetar Internaţional. A fost creată în 1969 ca înlocuitor al etalonului aur în tranzacţiile internaţionale extinse DST este folosit ca etalon monetar, instrument de rezervă, mijloc de plată pentru anumite operaţiuni între FMI şi membrii săi şi ca mijloc de procurare de monede naţionale convertibile. Funcţiile îndeplinite depind de volumul alocărilor de DST, decizia de emisiune bazându-se pe nevoile de creştere a lichidităţii internaţionale pe termen lung. DST este definită ca suma valorilor a patru monede majore (dolarul american, euro, yenul japonez şi lira sterlină), reevaluate şi ajustate la fiecare cinci ani şi evaluată zilnic la dolarul American, iar noua poziţie câştigată de moneda în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poartă oficială de intrare. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. FMI însă amână din nou această decizie de a include yuanul în DTS. Christine Lagarde menţiona că este doar o problema de timp până când yuanul va fi prezent în coşul cu valute FMI.
49 din 73 dintre cele mai bogate femei din lume sunt din China. Cele 49 de femei au împreună o avere de 95 de miliarde de dolari. Zhou Qunfei, fondatoarea companiei Lens Technology, este cea mai bogată femeie din lume. Averea sa este estimată la 7,8 miliarde de dolari. Statele Unite sunt pe locul doi în acest top cu 15 femei care au o avere combinată de aproape 29 de miliarde de dolari.
Un miliardar chinez şi-a dus 6.400 din cei 12.000 de angajaţi într-o vacanţă pe Coasta de Azur, unde toţi cei implicaţi au doborât recordul mondial pentru cel mai mare lanţ uman făcut vreodată. Preşedintele companiei Tiens Group, Li Jinyuan, a închiriat 140 de hoteluri în Paris şi grupul uriaş a vizitat toate obiectivele importante ale metropolei franceze. Cei 6.400 de angajaţi au mers şi pe Coasta de Azur, unde Li Jinyuan a închiriat 4.760 de camere în 79 de hoteluri de patru şi cinci stele din Cannes şi Monaco. Angajaţii au avut nevoie de 147 de autobuze, pentru a fi transportaţi de la hotel la Promenade des Anglais în Nisa, unde au format cel mai mare lanţ uman din istorie. Aceştia s-au aşezat astfel încât să formeze fraza „Visul companiei Tiens este să fie în Nisa, pe Coasta de Azur”, pentru a aniversa 20 de ani de parteneriat între compania chineză şi regiunea franceză. În urma acestei excursii , Franţa a câştigat 33 milioane euro. Grupul format din peste 6.400 de angajaţi a cheltuit în jur de 13 milioane euro în Paris. În Nisa, „doar” 20 milioane euro, mulţi dintre oaspeţii chinezi au fost cazaţi la hotelurile scumpe din Cannes. Li Jinyuan, în vârstă de 57 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi chinezi, cu o avere de câteva miliarde de dolari. Miliardarul a înfiinţat compania în 1995, această fiind un conglomerat format din mai multe afaceri în biotehnologie, managementul sănătăţii, comerţ digital, domeniul hotelier şi turistic.
China are în prezent 596 de miliardari în dolari, cu 242 mai mulți decât anul trecut, ceea ce îi permite să treacă în fața SUA, prima economie a lumii, care are doar 537 de miliardari. Dacă la cei 596 de miliardari din China continentală se adaugă și cei 119 miliardari din Hong Kong, Taiwan și Macau, cifra totală se ridică la 715 miliardari.
În perioada 19-23 octombrie preşedintele chinez, Xi Jinping, a efectuat o vizită de 4 zile în Marea Britanie. Vizita preşedintelui chinez în Regatul britanic a avut de toate: contracte economice semnificative, banchetul oficial la Palatul Buckingham oferit de regina Elisabeta a II-a, o plimbare cu trăsura regală pe bulevardul The Mall, un discurs în Parlament, şi o invitaţie la ceai la Clarence House, reşedinţa oficială a prinţului Charles. Într-o declaraţie comună, premierul David Cameron şi preşedintele Xi Jinping au catalogat această vizită drept debutul „unei epoci de aur” în relaţiile cu Marea Britanie. Se pare însă că cel mai gustat moment al vizitei a fost vizita la pub-ul preferat al premierului britanic, la dorinţa expresă a liderului de la Beijing. Presa britanică scrie că vizita la The Plough din Cadsden, un pub aflat în apropiere de locuinţa premierului britanic a fost făcută la cererea preşedintelui chinez care a dorit să bea bere englezească şi să mănânce fish&chips. Relaxaţi, la costum dar fără cravată, cei doi lideri au stat câteva zeci de minute în local. Xi Jinping a fost „extrem de încântat”, singura problemă, potrivit şefului diplomaţiei britanice, Philip Hammond, fiind faptul că nu a avut sare şi oţet pentru fish&chips. David Cameron a anunţat semnarea unei serii de contracte cu statul chinez în valoare de aproape 40 de miliarde de lire (50 de miliarde de euro), cu ocazia acestei vizite! Premierul britanic a menţionat contracte pentru grupul britanic BP, pentru gigantul industrial Rolls-Royce şi pentru compania de croaziere Carnival. În ceea ce este prima investiţie majoră chineză în industria nucleară occidentală, compania General Nuclear Corporation va achiziţiona o treime din acţiunile centralei atomoelectrice din Hinkley Point, construită de grupul francez EDF. În plus, CGN va deţine o participaţie de două-treimi în centrala nucleară Bradwell, situată în apropiere de Londra, unde va fi instalat un reactor chinez, şi o cincime din acţiunile centralei de la Sizewell, echipată de grupul Areva. „În secolul 21, vom construi un parteneriat strategic global şi complet între China şi Marea Britanie; vom iniţia o epocă de aur”, a declarat Xi Jinping.
Preşedintele chinez a acordat un interviu agenţiei Reuters înaintea vizitei sale în Marea Britanie. Redau un scurt fragment:
Londra este unul din centrele financiare ale lumii şi doreşte să joace un rol important în dezvoltarea financiară din China, fie servind ca un centru comercial pentru yuan sau eventual va fi o legătură de tranzacţionare între bursele din Londra şi Shanghai.
Ce rol vă imaginaţi că va juca Londra în modernizarea şi globalizarea pieţelor valutare şi de valori din China?
Reforma şi deschiderea sectorului financiar din China a făcut progrese remarcabile, deoarece China s-a angajat pe calea reformei şi deschiderii în urmă cu 37 de ani. Acest lucru a fost deosebit de evident în ultimii ani. China va continua să adopte mai multe măsuri pentru a avansa reforma şi deschiderea sectorului său financiar, astfel încât piaţa financiară să se poate adapta mai bine la modernizarea financiară şi globalizare. Fiind unul dintre centrele financiare mondiale, Londra este o staţie de pompare importantă în traseul vieţii economice mondiale, ca să spunem aşa. Cooperarea financiară consolidată cu Londra este cu siguranţă o alegere win-win pentru ambele ţări. Cooperarea financiară China-UK a început mai devreme. Aceasta s-a bucurat de o creştere rapidă, are un potenţial imens şi conduce cooperarea China-UK în diverse domenii. Am realizat multe în ultimii ani. Cele două ţări au semnat acordul bilateral de swap valutar. China a înfiinţat o bancă de compensare a yuanului la Londra. Marea Britanie a devenit prima ţară occidentală care emite obligaţiuni suverane exprimate în yuani şi prima mare ţară dezvoltată care include yuanul în rezervele sale valutare. Acesta este un punct culminant în colaborarea noastră bilaterală. Mergând înapoi, în 2012, Londra a lansat oficial proiectul Centrului de afaceri al yuanului. Londra a devenit de atunci unul dintre cele mai dinamice şi mai importante centre comerciale şi pieţe offshore pentru yuan. În 2014, tranzacţionarea yuanului a crescut la Londra cu 143%, iar depozitele în yuani au ajuns la 20 de miliarde, o creştere anuală de 37%. Atunci când condiţiile sunt potrivite, China este gata să ia în considerare consolidarea conectivităţii pieţelor financiare din cele două ţări. Londra poate utiliza punctele sale forte unice în domeniul financiar, pentru a se implică activ în modernizarea şi globalizarea pieţei financiare din China.
O creştere economică medie spre mare, extinderea inovării şi abandonarea politicii “un copil” sunt doar câteva dintre proiectele adoptate de Comitetul Central al Partidului Comunist din China, în cadrul sesiunii plenare al celui de-al 18-lea Comitet Central al PCC. În cadrul lucrărilor au fost stabilite direcţiile de dezvoltare economică şi socială pentru următorul cincinal (2016-2020), al treisprezecelea, fiind menţionate dublarea Produsului Intern Brut (PIB) şi a venitului pe cap de locuitor urban/rural până în 2020, comparativ cu anul 2010. Finalizarea procesului de construcţie a unei societăţi prospere moderat este considerată vitală în perspectiva celebrării celor 100 de ani de la fondarea PCC, în 1921.
În perioada celui de-al 13-lea plan cincinal, primul sub conducerea preşedintelui Xi Jinping, China a devenit a doua cea mai mare economie a lumii. Economia ţării a crescut cu 6,9% în al treilea trimestru al anului 2015, fiind cea mai mică valoare de după al doilea trimestru din 2009. Cu toate acestea, structura economică se îmbunătăţeşte şi înnoieşte, inclusiv sectorul serviciilor. Dezvoltarea Chinei se află încă “într-o perioadă de oportunităţi strategice”, însă, de asemenea, se confruntă cu provocări, cu diferite conflicte şi riscuri, se arată într-un mesaj oficial transmis după sesiunea plenară. China va aborda dezvoltarea ca o prioritate principală, promovând calitatea şi dezvoltarea eficientă, accelerând formarea unui model de dezvoltare care poate duce economia spre o “nouă normalitate”. Totodată, China ar trebui să “accentueze inovarea, coordonarea, mediul, deschiderea şi schimburile” pentru a-şi îndeplini obiectivele economice.
P.S. Germania şi-a trimis reprezentanţii la Beijing imediat după vizita preşedintelui chinez la Londra. Angela Merkel a fost însoţită în vizită sa de două zile în China de o delegaţie de 20 de oameni de afaceri. Cu ocazia vizitei Angelei Merkel la Beijing, companiile chineze au făcut o comandă de 130 de avioane Airbus în valoare de 17 miliarde de dolari, a precizat pentru DPA un oficial al Airbus. Companii chineze şi germane au semnat acorduri în valoare de zeci de miliarde de dolari.
sursa: zf.ro/ businessmagazin.ro/ euractiv.ro/ hurun.net/ chinadaily.com/dantomozei.ro/ networldwide
Aller Anfang ist schwer
„vom iniţia o epocă de aur” a declarat Xi Jinping.
Epoca de aur este marca inregistrata de noi romanii si al nostru Ceausescu !!
Pai ar trebui sa-i cerem daune ca a violat copyright-ul pt „epoca de aur”. Sau poate ca Ceasca a furat-o de la chinezi? :)
Am prins ideea.. de ce nu invita si guvernul nostru ceva investitori de prima mina.
Pai pentru ca nu avem centru financiar, nu avem volum tranzactional la Bursa si.. nu ne vindem tara. In general, nu vrem chinezi si nici arabi, si vrem numai oameni de bine… care se stie, tot noi romanii sintem. De 25 de ani numai oameni de bine s-au perindat pina au terminat de dezmembrat toti robinetii „epocii noastre de aur”.
Mister Ceasca a deschis un nou trend in decoratiunile interioare – robineti si capace de toaleta din aur, probabil ca de asta s-a gandit el ca traieste intr-o epoca de aur. Chinezii cand vorbesc de o epoca de aur se bazeaza pe faptul ca au a cincea mare rezera de aur din lume cu 1658 tone, sau pe faptul ca au un pib constant in crestere si un excedent comercial record .UE cauta investitori si imprumuturi in afara continentului. Criza economica nu a trecut. China vrea sa intre pe piete noi si si diversificate si sa castige cote de piata in economiile importante. Investiţiile chineze au crescut în ţări în care nivelul datoriei a fost mare, precum Portugalia, Italia, Grecia şi Spania, dar şi în centrul şi estul Europei, Franţa şi Marea Britanie. In 2014 cu Franta au incheiat contracte comerciale de 18 miliarde dolari.China este presata si de realizarea Acordului pentru Comerţ şi Investiţii între Uniunea Europeană şi Statele Unite (TIPP – The Transatlantic Trade and Investment Partnership), un comert liber si tarife vamale spre zero. Pib ul UE plus cel al Sua este 45% din pib ul mondial. China investeste in UE prin companaiile publice mai ales in transporturi, energie şi utilităţi, in imobiliare si financiare prin companiile private. In jur de 60 la suta din total sunt investiitile de stat. In Grecia au achizitionat un terminal in portul Pireu si au incheiat un acord de construire nave de 3 miliarde dolari. In cai ferate Ungari si Serbia, in porturi Croatia si Bulgaria, cai ferate si aeroporturi in Slovenia.Tarile din UE au fiecare acoduri bilaterale cu China, mai putin Irlanda parca. UE ar vrea un acord UE China. In ce priveste Romania au fost discutii , Dragnea si Ponta au fost in China, ei au venit aici cu ocazia unui forum economic China- Europa Centrala si de Est in 2013. S-au semnat memorandumuri de 8,5 miliarde euro. Chinezii doreau sa investeasca in hidrocentrale, centrala nucleara de la Cernavoda, eoliene, IT insa ivestitiile se afla in faza de proiect din diverse motive.
„Chinezii doreau sa investeasca in hidrocentrale, centrala nucleara de la Cernavoda, eoliene, IT insa ivestitiile se afla in faza de proiect din diverse motive.”
Motive = Chinezii sunt bulangii, nu vor sa dea şpagă!
Da, este poate si asta un motiv. Au fost probleme cu firmele romanesti partenere de organizare, de solvabilitate, la discutii noi ne am prezentat doar cu vorbe fara cifre concrete . Am uitat sa spun de Oprescu , le-a prezentat Bucurestiul ca pe o mare oportunitate, stiu ca el visa o autostrada suspendata prin oras, in rest toate erau ok.
Oricum le trimitem vaci, porci, oi; din 2013 trimitem vapoare acolo. Primul lor ministru a spus ca primesc oricat de mult putem trimite.
Exista problema spinoasa (problema chinezilor, nu a noastra.. iata ce bine e sa fii sarac: nu ai probleme! :) ) a faptului ca detin marea parte a „debt”-ului american. Adica mare parte a deficitului american a fost suportat de economia si investitorii chinezi. Si cu cit se devalorizeaza dolarul american, cu atit astia tiparesc si arunca mai multi pe piata, cu atit datoria asta se modifica. Ea ramine 60 de miliarde (un exemplu) numai pe hirtie. Dar daca in 2015 poti cumpara cu 60 de miliarde jumate din ce puteai in 2005.. iti dai seama cit pierd.
Asa ca introducerea yuanului pt ei e cu doua taisuri. Pt ca ci cit yuanul e mai circulat, cu atit dolarul, probabil, va scadea mai tare. dar si-au dat seama ca trebuie sa plateasca acest pret. Este o pierdere calculata pe drumul detronarii Americii – care va veni, cred, destul de curind.
Cornel , multumesc ,asa este.:) Urmatorul articol se refera la dolar si la problemele de care vorbesti, de fapt era scris impreuna cu yuanul dar devenea foarte lung si cu siguranta plictisitor. Stai pe aproape!:)