Am făcut portretele a sute de femei, copile, cu sânii abia înmuguriți, fecioare inocente dar pulsând de dorințe vinovate, femei vrăjite de magia iubirii legiuite ori nelegiuite, femei trecute de prima tinerețe dar poftind la fructul oprit mai abitir ca la douăzeci de ani, bătrâne virtuoase, ascunzând sub decența veșmintelor o discretă cochetărie și o invitație la retrăirea unor clipe magice înainte de ultima licărire a zilei…Am surprins în guașe delicate străvezimea tenului de copil și fascinația celui ridat ascunzând povești de nespus la urechile unui adolescent, am pictat mâini gingașe de prințese și mâini obosite de țărănci, am încercat să citesc adevărul și minciuna deopotrivă pe buzele miresei în prima noapte de dragoste, am crezut că pot desluși ce se ascunde dincolo de privirile când timide, când candide, când obraznice, când galeșe, când obosite dar cu atât mai misterioase și mai periculoase atrăgându-te , fără sentimental vinovăției, în capcana morții numite iubire…Sunt aici, în fața mea, toate aceste tablouri, guașe, schițe, picturi în ulei, în acuarele, în creion, în peniță, chipuri de femei , femei virtuoase, femei caste, femei ispitite, și totuși inocente, femei păcătoasedari mai pure ca o virgină, femei îndrăgosite, femei mimând iubirea și minciuna, femei jucând un rol și lăsându-se jucate, femei credincioase și femei înșelate, femei reale, femei de aur, femei de tinichea, femei de nisip, femei de cenușă…
Privesc maldărul de schițe, pânze, acuarele, cartoane, planșe și ar trebui să mă consider cel mai bogat bărbat din lume, cel mai celebru amant, cel mai tandru îndrăgostit, cel mai trufaș proprietar de suflete, cel care a capturat pe veci, aici, Frumusețea, fără lanțuri, fără lacăte, fără zăbrele!
Dar eroismul meu ridicol nu a impresionat pe nimeni, pretenția mea absurdă s-a izbit de ochii împietriți ai celor care văd zi de zi Frumusețea , în toate ipostazele ei, frumuseți în care se ascunde esența nemuriii, frumuseți strivite dimineața de o oglindă diformă ca un chip obosit, frumuseţi neîncoronate neaplaudate, nerecompensate cu excursii pe tărâmuri exotice
şi promisiunile unei tinereţi eterne.
În comparație cu ele, tot ceea ce le ofeream eu nu erau decât palide copii ale adevăratei Frumuseți. Știam să citesc dincolo de laudele și de privirile lor , adevărul, disprețul și respingerea a tot ce adunasem de ani și ani de zile, răvășind, răsturnând, adunând și așezând la loc după propriile mele canoane, Frumusețea.
Și atunci mi-am aruncat toate acele copii infidele, ale acelor impostoare ale Frumuseții. Le-am azvârlit în foc și m-am delectat să văd netezindu-se ridurile femeilor bătrâne sub mângâierea flăcărilor, m-am bucurat să văd tenurile diafane atinse prea devreme de patina neiertătoare a timpului și devenind totul cenușă!
Îmi irosisem viața crezând că voi izbândi acolo unde mii de alți artiști înaintea mea dăduseră greș.E adevărat: marile muzee se luptau pentru lucrările lor, magnații investeau milioane de dolari spre a-și achiziționa măcar una din pânzele devenite printr-o minune, disponibile , dar cine știe pentru cât timp, dornici să le etaleze în somptuoasele lor locuințe. Da, acești artiști erau oare unicii , adevărații, veritabilii posesori ai Frumuseții pe care o stăpâneau și de dincolo de moarte și nu voiau s-o elibereze? Oare se epuizase Frumusețea din lume? Zi de zi , peste tot în lumea asta care se golește tot mai mult de frumusețe ca atinsă de o iarnă definitivă, sunt mii de negustori, mai bine-zis, samsari ai Frumuseții care vor să captureze, să sece de viață resursele de frumusețe care se epuizează cu fiecare artist ce vrea s-o închidă în memoria unei opere sperând ca ea să-I perpetueze numele.
Doar mie , pe care ceilalți îl numesc Alesul, Frumusețea , refuză să mi se reveleze. Sunt un ostatic nevinovat, pe care nu-l revendică nimeni, sunt un prizonier crezut valoros ce nu merită nici osteneala de a fi eliberat. Mă hrănesc cu pâinea amară a renegaților și nu-mi potolesc setea decât cu rememorarea fatalelor și rarelor mele întâlniri cu Frumusețea.Dar nu mă plâng și nu cerșesc o eliberare inutilă, o libertate cenzurată în mod fatal de absența Frumuseții. Ispășesc o condamnare nemeritată dar dătătoare de extaze mistice: Frumusețea nu se revelă nicăieri mai bine, mai complet decât celui încarcerat în dogmele căutării Frumuseții. Nu-mi pasă de cei care îmi invidiază libertatea și nu-mi văd lanțurile. Cu atât mai bine. Nu vreau să fiu eliberat de hoții de frumusețe, nu vreau să le fiu recunoscător pentru ceva ce voi cuceri singur, arătându-le că nimic din ceea ce credeau despre Frumusețe nu este valabil. Într-o zi aici, sub frunte, îmi va bate frumusețea cu degete de ceață și eu voi ști să-i prind chipul de fum și să-l înlănțui sub povara culorilor și a tușelor mele nervoase așteptând de atâția ani pe cineva care să le dreseze și să le facă să execute un singur număr: ticluirea Frumuseții fără egal și fără semaăn, fără pereche și fără rival în lumea văzutelor și a nevăzutelor!
A debutat cu volumul de poeme Insomnii molipsitoare, la editura Pandora în anul 1994, urmat de alte volume de versuri și colaborări cu poeme, proză scurtă și eseuri la diverse reviste. A obținut premii naționale și un premiu internațional. A publicat volume de poezie, proză și eseu și a fost inclusă în antologii de poezie și proză: antologia Alertă de grad zero în proza scurtă românească la editura Herg Benet, realizată de Igor Ursenco și în Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume realizată de Ligia Diaconescu, editura Star Press, 2011. Este prezentă în câteva dicționare și istorii literare din județul Teleorman și din țară: O istorie critică a literaturii și a publicisticii din sudul extrem, editura Semne, București 2021, autor Ștefan Marinescu Vida, Enciclopedia scriitorilor români de pretutindeni, realizată de Acad Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău, Chișinău, 2019, Antologia Balcanica. Poeți români și din Republica Moldova, Brăila, 2017, cu ocazia celei de-a 11 ediții a Festivalului Poeților din Balcani, Județul Teleorman, Dicționar bibliografic, autor Stan. V. Cristea, editura Teleormanul liber, Alexandria 1996, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni, autor Stan V. Cristea, editura Rocris, Alexandria, 2005. Colaborează cu eseuri stiintifice, poezie si proza la numeroase reviste literare: Pro saeculum, Alternante, Poesis, Luceafărul de dimineață, Contemporanul, Convorbiri literare, Oglinda Literară, Vatra Veche, Meandre, Faleze de piatră, 13 Plus etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Mno, parca prea mult dulce. O sa am nevoie de ceva sarat dupa asta. Dar asa sunt eu, mai sarat din fire :D
Multumesc pentru lectura. Nu te contrazic, textul e doar un fragmentel din ceva ce se dorea mai vast, urmand ca la recitire sa adaug un pic de condimente. Nu se stie daca voi continua dar subiectul in momentul acela, mi se parea original.Trebuia insa sustinut cu multa documentare ( de exemplu Pictorul ar fi putut sa-si treaca in palmaresc zeci de portrete celebre din istoria picturii universale) si dupa parerea mea documentarea completata de inspiratie da perspectiva, originalitate, profunzime…si gust sarat textului.Ma gandisem la o varianta foarte indepartata a Portretului lui Dorian Gray.In scenariul meu portretul care are o viata spirituala foarte intensa este indragostit de creatorul sau, sufera, este gelos si ii analizeaza viata.Aici sigur trebuie scene, imagini, dialoguri numeroase). De asemenea, portretul nu stie daca este o fictiune sau este facut din imaginatie. Vazusem chiar si finalul cartii, dar…pe acesta il pastrez secret!
Suna foarte bine si din perspectiva creatorului dar impactul mai mare e din cea a tabloului. Cred ca ar fi mers sa le pui impreuna in acelasi text. Pe mine m-a facut un pic sa ma gindesc la Tunelul de Sabato.. eleganta stilului dar si conjunctura, „chinul creatorului”, faptul ca si acolo e vorba tot de un pictor si de un model. Nu stiu daca ai citit-o, daca nu, ti-o recomand.
De fapt, discursul artistului e un fel de rezumat al unor idei ce se vor regasi mai tarziu in zeci de pagini asa ca poate fi incalcita prezentarea unei atitudini artistice in doar o pagina-doua. Voi reciti Tunelul, multumesc pentru lectura si recomandare.
Cu placere!