Socoteală

― Fac cinste, big time, am câștigat la loto!
― Bine, tati! Măcar ai luat ceva ca lumea?
― 39.179 dolari!
― Oho!
Pauză. Am crezut că a închis telefonul.
― Bravo, tati! Toate ca toate, da’ io tot nu pricep cine și cum pana mea calculează sumele astea?!
― Cui îi pasă?! Hai că-i sun și pe ceilalți! Să curgă berea!

***

Ține ochii închiși și își freacă tâmplele cu podul palmelor, atent la dreapta să nu zgârie aureola cu vârful creionului. Vorbește singur:
― Ia să vedem, 1986, 17 a câte șase lei, ba nu, două din ele au fost din alea de 4,25! Deci, cinci ori șase, 30, șase ori zece, 60, asta înseamnă 90, plus 8,50, 98 lei și 50 de bani. Cât era dolarul canadian în ’86, dacă ăla american era patru lei 31? Clar mai mic, hai să-l calculez la patru lei!
Notează rezultatul pe un sul de hârtie. Mormăie, își atinge des degetul cel mare de celelalte degete și însemnează cu repeziciune.
― …1990, aici începe greul, a ieșit pe salariul lui! …24 ori șapte lei…
Când a ajuns la 1993 l-au tăiat transpirațiile așa că a desfăcut aripile și și-a făcut puțin vânt.
― Pfoai, ar trebui să iau în calcul și inflația!
Aproape plânge.
― …1999. Aramia, unde-o fi dispărut Aramia?! Optișpe a treijdouă de mii…
Cifrele se grupează în numere și numerele se lungesc în coloane.
― În 2003 s-a mutat în Canada, ura!, am scăpat de conversie! Bun, patruzeci și nouă a câte 60 de cenți…
Îi e sete, soarbe cu zgomot dintr-un pahar cu nectar.
― Aproape gata… 2020 și 2021, anii Corona…m,m,m,…2380 plus 2415 faac 4795 de dolari! 2022, încă puțin…
Intră Angelina, albă, diafană:
― Ce-i Anghele? Ce te supără?
― Uf! Nu puteam să nimeresc și eu un canadian sadea, nu un ardelean vopsit?
― Ce-a mai făcut?!
― Nu el, Doamne-Doamne!
― Adică?
― Știi cum face El faze de-alea, cu fiecare, o dată pe an, ascultă și îndeplinește exact o dorință.
― Și ce-a cerut protejatul tău?
― Aseară, a scăpat porumbelul: „Dă Doamne să câștig la loto măcar banii pe care i-am cheltuit pe bere până acum!”.

Bogdan Perțache

 A participat la cursurile și atelierele de scriere creativă ale lui Florin Iaru, „Revistei de povestiri” și Flash Fiction Magazine din San Francisco. A publicat proză scurtă în revistele Literomania, Revdepov, O mie de semne, OPTmotive, Itaca, Viața medicală, Timpul și Familia.
 În România a fost învățător și profesor de Limba engleză, apoi a emigrat în Canada.