Nu erau suficiente frigul și deportarea, acum trebuiau să îndure și foametea. Blestemat să fie Stalin, care îi alungase din casa lor din Basarabia în pribegie, doar cu câteva haine pe ei și cu puține lucruri de preț! Magda îi ura din tot sufletul, avea doar 13 ani, dar înțelegea perfect situația în care se aflau. În taigaua Siberiană temperaturile scădeau și până la -70 de grade, iar când gerul mușca mai tare, nici ea, nici fratele său mai mic nu se duceau la școală, se încălțau cu basmale umplute cu paie în loc de vâsle, se așezau lângă plita încinsă și se înveleau cu tulupuri jerpelite. Noaptea, lupii urlau a tristețe într-o țară părăsită de orice Dumnezeu, real sau întruchipat, iar inima copiilor bătea temătoare. Tatăl lor, rămas olog din vremea războiului, avea însă o voință de fier: muncea cât era ziua de lungă prin pădure, sărind într-un picior și sprijinindu-se în brațele sale puternice, iar seara punea copiilor pe masă cartofi, adevărată delicatese alături de ceaiul din plante uscate, sperând că într-o bună zi o să-și revadă casa și gospodăria sa pentru care a trudit din greu ani de zile. Pentru el povestea nu are însă un final fericit, căci speranțele sale au fost deșarte. A murit mâncat de lupi, au mai găsit din el doar o mână, dar și aceea mușcată.
Magda a scăpat într-un final din teroarea stalinistă și după câțiva ani de peregrinări prin diverse orfelinate s-a întors acasă. Într-o noapte, de-acum bătrâna Magda, l-a visat pe Iisus. Se făcea că erau doar ei doi în casa aceea cu două odăi și tindă din Siberia și stăteau lângă plită, iar ea era aceeași puștoaică de atunci. Dacă priveai pe geamul înghețat bocnă, curtea era plină de lupi, care dădeau ocol casei. Cei doi mâncau cartofi copți. „Să mănânci și coaja ca să îți țină de foame!” îi grăia Iisus din vis fetei, zâmbitor. Fata, rușinată, slabă și nefericită, îi răspundea cu gura plină, după un timp de gândire: „Doamne, ce te-ai fi făcut dacă aș fi murit și eu?”
Născut la 16 martie 1987.
Am publicat texte in revistele Dincoace de Pod, Observator Cultural, Opinia, Gazeta SF, Fantastica, Helion Online, Galileo Online.
Aparut în volum cu:
Adolescent de-a gata(2007),
Antologia Romeo si Julieta la Mizil (2012, 2013),
Antologia Conexiuni (2014),
Când omul descoperă tăcerea şi focul (2013).
Premii: două menţiuni la Festivalul International de Poezie Romeo şi Julieta la Mizil (2012, 2013); premiul III la Concursul naţional de proză scurtă Helion (2014).
Bun finalul!
Asa e, cine ar mai fi visat visul? Sau poate si pe lumea cealalta se viseaza? :)
Mi se conturează în minte un volum alcătuit din astfel de pastile literare (sau flash-fiction, cum li se mai zice). Mi-a plăcut că reușești, în câteva cuvinte, să pui cititorul pe gânduri.
Va mulțumesc pentru aprecieri! :) Cornel, cine știe ce se găsește pe lumea cealaltă? Unul dintre misterele ființei… Mihai, nu m-am gândit la un volum, dar este o idee buna. Sa vedem ce reușesc sa pun deoparte. După ce ma întorc de la mare, am sa postez o povestioara de sezon, foarte interesanta cred eu.
zeroul absolut (care e mult mai scazut decit in siberia :)) ar da proprietati unice materiei (superfluiditate si superconductivitate, de ex.). poate are astfel loc un soi de „prelingere” a unei lumi in cealalta, a celei de aici si a celei de altundeva (de exista asa ceva).
sau cea a visului.
Da, textul e okay, prinde cititorul chiar dacă e scurt.
”de-acum bătrâna Magda, l-a visat pe Iisus” – fără virgulă aici