Regulamentul concursului se regăsește AICI.
Tema concursului a cam dat bătaie de cap concurenților, dar și juriului. Mulțumim tuturor participanților și celor care au avut răbdare să citească și să puncteze textele aflate în concurs: Alexandra Niculescu, Cosmin Leucuța, Florin Gabriel Macsim, Vasile Baghiu și Cornel Bălan.
În continuare, clasamentul:
1. „Ultima erecție din viața lui Sherlock”
2. „Prima zi”
3. „Dezordine în cer”
4. „Destinul unui artist”
5. „O zi de vineri şi un Requiem”
6. „Potpuriu”
7. „Observations sur la folie”
8. „Gramofonul din Alep”
9. „Ecou în timp”
10. „Chihlimbar”, la egalitate cu „Totul pe față”
Imediat ce vom afla autorii primelor trei povestiri, le vom putea publica pe site. Felicitări laureaților!
.
.
.
.
UPDATE (21.01.2019)
Pentru a întrerupe valul de nemulțumiri venit din partea concurenților care nu s-au regăsit printre finaliști, comentariile de pe pagina concursului și a celor trei texte premiate au fost închise. Aici puteți să vă exprimați opiniile, dacă este cazul, într-un mod civilizat, altfel comentariile nu vor fi aprobate sau vor fi șterse.
Putrm afla si daca textul nostru a fost măcar in cele 50 de texte?
Cum se numește?
Şi eu vreau să ştiu dacă a fost printre cele 50. ,,O lume mult prea laşă” este textul meu.
Mergand se pomeni trecand
Pe locul 30 din 170. Nu e rău :)
Mamă…ce dezamăgită sunt…
Felicitări câştigătorilor!
Si eu doresc sa aflu, al meu se numeste ,,Cum sa nu fii fericit?”
Buna, si eu as vrea sa stiu daca textul a fost printre cele 50. Mai degraba as prefera un feedback real pe text, in locul numarului din lista, dar e ok si asa :) Textul se numeste ‘Evadare’.
Şi eu vreau să ştiu dacă a fost printre cele 50. ,,O lume mult prea laşă” este textul meu.
As dori o parere sincera despre textul : Domne, primeste-ma … A fost printre cele 50 selectate ?
Felicitari castigatorilor !
Va multumesc !
Cei care doresc să afle dacă li s-a „calificat” textul sau așa ceva, vă rog să trimiteți întrebarea pe email, să nu încărcăm inutil pagina asta.
Să acordăm concurenților atenția cuvenită: Felicitări!
Acu’ i-acu’. Toți necâștigătorii vor să știe cât de varză sărată, nesărată, piperată, murată au fost textele. 😂 Dacă aveți bunăvoință și răbdare, „Hoinarul” cum fuse? 😁
Nu cred ca scapati oricum de intrebari. La cat de mult au fost asteptate raspunsurile… publicati toata lista si va luati de o grija. Zic si eu … :)
Felicitări câștigătorilor și cât mai multe realizări în această direcție! Calea le este deschisă, deci ar trebui să își valorifice acest talent.
Felicitări câștigătorilor!
La concursul anterior au fost publicate și notele oferite de juriu în cazul celor 10 texte (doar notele, fără numele celor care au acordat punctajul). Ar fi interesant de aflat și acum. Nu cred că e mare efortul.
Ultima mea carte nu a câștigat concursul la o editura și in anul următor am publicat-o pe banii mei pentru ca la începutul anului următor sa fie nominalizata la Premiile USR pe țara… Așadar, poți avea încredere in verdictul unui juriu?????????
Având în vedere că ei organizează concursul, e normal să jurizeze după criteriile lor.
=))
despre ce carte e vorba, Maria? sunt curios.
FELICITĂRI CÂȘTIGĂTORILOR!
Hai mai! Nu vă mai supărați pentru că nu ați câștigat! Jurizarea a fost subiectivă. Au punctat ceea ce le-a plăcut. Așa sunt toate jurizările. Nu puteam câștiga toți. Au ales ce a fost scris impecabil dpldv și diferit.
Cred că ar trebui să publicați și textele câștigătoare, m-ar interesa să le citesc, mai ales pe primul, are un titlu interesant.
„INTERESAAAAANT”…
Primul titlu aduce a Recheşan.
Felicitări tuturor!
Cei care nu sunteți pe primele trei locuri, nu are rost să vă agitați, considerați-vă câştigători, citiți textele ca să ştiți ce a apreciat juriul, vedeți dacă textul vostru se ridica la criteriile cerute, iar experiența dobândită folosiți-o!
O noapte plăcută!
Am vazut ca nu ati raspuns pe mail, sunt si eu curioasa, pe ce loc a iesit textul Raiul caselor disparute?Multumesc
Cred ca și dacă ar fi candidat Mircea Cărtărescu cu pseudonim, nu ar fi câștigat , după baremul juriului care, apropos, ar fi trebuit cunoscut. Și textul meu s-a referit la imagine și totuși nu fost între cele 10. Sunt extrem de uimita.
In mod sigur Mircea Cartarescu sub pseudonim nu cistiga pentru ca el dupa 3000 de cuvinte ar fi vorbit inca despre pilnia gramofonului :) Glumesc! Cu siguranta, oameni diferiti ar fi votat alta ordine a textelor. Exact cum spui, Adelina, sint oameni care nu suporta stilul lui Cartarescu si nu ar fi votat astfel de texte pe primele locuri si sint oameni care nu suporta stilul lui Bukowski si nu ar vota astfel de texte pe primele locuri, etc. In general de data asta compozitiile au fost cam slabute. Ca juriu iti pot da batai de cap situatiile la extrem: cind primesti foarte multe texte exceptionale sau cind primesti foarte multe texte mediocre. Nu trebuie sa explic de ce. Dar un text bun trebuie sa iti capteze atentia de la primul rind, sa te captiveze pina la final iar cind il termini de parcurs, sa se ceara recitit (sau cel putin citeva pasaje). Care e numele textului tau? Daca vrei il discutam.
P.S. La concursurile de debut roman se primesc cam 60 si ceva de romane. Iti dai seama ca nu sta nimeni sa le citeasca pe toate cap-coada. Acelasi principiu: incepi in forta iar povestea trebuie sa devina din ce in ce mai buna pe masura ce avanseaza. Flash fiction, eseu, proza scurta, nuvela, roman – la baza au acelasi principiu.
Ne-am straduit sa facem o treaba cit mai buna dar sa cistige toata lumea e chiar imposibil.
Pot spune ca am recunoscut dupa stil (sau asa cred) doar doua texte, al lui Laurentiu Daniel (foarte elegant dar prea scurt, inconsistent) si al lui Dan Rechesan – dar eu nu cred ca e vorba de primul titlu, cum spune cineva ci un altul. Cred ca numai un concurs ca cel de aici, in care editorii site-ului nu pot concura si in care juriul nu are acces la numele concurentilor are sanse sa fie corect.
Observations sur la folie a fost a mea. Merci, Cornel.
Multumesc, Cornel pentru răspuns. Textul meu a fost pe locul 13. Eu una, JUR, eram convinsa ca voi castiga, ( nu am mereu asemenea premonitii, de obicei sunt fatalista si pessimista) si dupa lectura textului castigator, continui sa Susțin ca al meu , fara sa fie perfect, avea mai multa legatura cu fotografia si, In cele mai negre scenarii, ma vedeam, totusi, pe locul 3. Locul 13 ma face sa-mi revizuiesc o mulțime de principii, de Concepții, de…șabloane și tabuuri in gândire. Ma face sa ma întreb: “ Hei, negrul e negru sau doar e acoperit cu funingine și o rafala de vânt va scoate la iveală albul de marmura? Albul e alb sau e doar o placa neagră ninsa de fulgii unei păsări sacrificate inutil? Oare voi mai continua sa cred ca pot sa scriu ceva bun și original sau sunt o biata și ridicola ratata fără discernământ? De când am aflat clasamentul tot caut in jur mici și iluzorii ancore de care sa ma agat ca sa nu ma prăbușesc in incertitudini și îndoieli.
Și mai e ceva. Am scris textul in ultimele trei zile înainte de termenul limita. De când ma știu acționez mai bine pe ultima suta de metri. Nu am avut timp prea mult sa revizuiesc. Totuși, speram…
Scuze ca te-am făcut complice la disperare!
Vad ca raspundeti selectiv.E atat de greu sa pot afla pe ce loc se afla textul ,,Aseara fusei la una,,?Nu ma interesa premiul,ci calitatea textului care ,din punctul meu de vedere a intrunit toate cerintele . Noapte buna! Felicitari castigatorilor!
Se va răspunde pe mail, cum am spus, cu toate că nu era nimeni obligat să o facă. S-au primit zeci de mailuri din partea celor care vor să afle același lucru.
Dacă tot v-ați pomenit cu chestia asta (tot din vina voastră, fiindca s-a pornit de la un comentariu ca acea persoana doreste sa stie pe ce loc a fost textul său și s-a raspuns), postati atunci întreaga listă cu cele 50 de texte si notele aferente, ca la bacalaureat. De ce sa le cerem pe mail? Eu vreau sa imi vad nota aici, nu pe adresa mea de mail. Si sper ca se vor posta mai repede textele, sunt extrem de curioasă referitor a textul de pe primul loc.
Așteptăm deocamdată confirmarea și identitatea celui de pe primul loc.
Între timp, au fost afișate primele 10 texte. Punct. Dacă e timp, răspundem pe mail. Dacă nu, nu. Momentan nu e – suntem oameni cu sevicii, facem voluntar munca asta. Știți vorba aia: „dai un deget și…”
Felicitari castigatorilor! Felicitari echipei LiterNautica pentru un concurs la inaltime!
Nu ma aflu printre cei din lista onoarei, dar sunt sigura ca daca as fi meritat, as fi fost acolo. Restul e cancan :)
:)
Emotiile dinaintea afisarii rezultatelor sunt nimic fata de furtuna dezlantuita dupa.
Multe felicitari castigatorilor!
Multumim juriului pentru efortul voluntar de a citi atâtea mii de cuvinte(poate unele dintre ele puse nu tocmai in cea mai placuta insiruire, mă refer strict la textul meu).
Succes in continuare celor care nu ne-am gasit in primii zece si nici in primele cincizeci de locuri.
…si cum spunea cineva intr-un comentariu dinainte de concurs: daca scrisul e pentru tine atunci n-ar trebui sa te afecteze părerea unui juriu…
Eu completez: daca visul meu este sa scriu, sa devin scriitor renumit, atunci nimic nu ar trebui sa mă impiedice sa mi urmez visul.
Nu vă supărați… Aș dori să cresc ca scriitor și vă rog să-mi spuneți – în afară de faptul că e, poate, prea scurt -, ce anume ați avut de reproșat textului Bătrânul din Alep, atât de grav, încât acesta nu s-a clasat în primii 70? Mai ales că v-ați tot plâns de mediocritatea textelor primite…
Îmi permit să postez povestirea. E proprietatea mea intelectuală și sper că pot face asta.
Bătrânul din Alep
În încăperea, odinioară plină de viață, înfrânt, bătrânul Joseph, așezat stingher pe marginea patului, de parcă acesta nu i-ar fi aparținut, încerca să-și aprindă pipa. Obiceiul, unicul care-l mai lega de vremurile apuse, cele în care pacea domnea peste oraș, iar pe fereastra smulsă de suflul bombelor, dimineața, intra doar cântecul păsărelelor, îi devenise ritual. Poate și pentru că, încăpățânat cum îi era firea, căuta în demența pogorâtă asupra sa, un crâmpei, cât de mic, de serenitate.
Demult, nici el nu mai știa măsura timpul scurs de atunci, se supăra când tabietul îi era tulburat de soție. Însă acum, ar fi dat oricât să-i simtă parfumul de iasomie, cel ce-i vestise dintotdeauna prezența, învăluindu-l. Să-i mai audă glasul suav, precum mătasea Damascului unde ea se născuse, dar mai ales, să-i poată dezvălui dragostea profundă pe care i-o poartă.
„Tot ceea ce eu nu am puterea să-ți spun
Se va epuiza în adâncul tăcerii mele.”
Versurile, răsărite în capul său de niciunde, îi provocară revoltă. Îl citise degeaba pe Adunis Asbar! Degeaba! Ce folos îi adusese înțelepciunea ce mustea din ele, dacă el nu fusese în stare s-o pună în practică. Remușcarea, hulpavă ca o buruiană rea, îi supse vlaga. Tu ești de vină! îi șopti ea, iar Joseph se cocârjă sub povara adevărului. Da! El fusese cel care, în ciuda rugăminților Ghadei, refuzase să evacueze apartamentul. Nu plec! urlase. Nu accept nebunia LOR, în viața MEA! tunase el, micul ei dumnezeu, iar soția, supusă, plecase privirea.
Atunci, ca și acum, își aprinsese pipa. Apoi, grijuliu, scosese din coperta sa un disc pe care patefonul, prieten credincios în vremuri de restriște, prinsese a-l roti. Potrivise acul pe marginea vinilului și, în naivitatea lui, crezuse că muzica poate goni războiul. Rotise potențiometrul aparatului, încercând să acopere exploziile de afară, după care, sfidător, ridicase în aer pumnul, privind spre cer cu îndrăzneala unui înger căzut, ce încă mai crede că-i poate porunci Domnului.
Fusese pedepsit… Aflase atunci că LUI nu-i place să-l ameninți… Obuzul care-i trecuse prin fereastră, în doar o secundă, îi năruise viața. Degeaba urletele sale arogante se transformaseră în rugi…, drept pedeapsă, Ghada îi fusese luată.
În timp, pricepuse și el că războiul e ceva atât de cumplit, încât oamenii nu l-ar putea stârni fără voie de sus.
Prea târziu, din păcate…
Eu îți sunt ieri, iar Tu-mi ești mâine …, șopti Joseph, după care se smulse din marasmul gândurilor și își reaprinse pipa. Furat de trecut, uitase să mai și tragă din ea.
Cu greu, nu atât datorită vârstei, cât lipsei de hrană, se ridică de pe marginea patului. Roti manivela patefonului – în mod miraculos, supraviețuitor, ca și el, al bombardamentelor zilnice -, apoi, epuizat până și de acest efort minuscul, se prăbuși înapoi pe saltea.
Un glonț, pe care nici nu-l băgă în seamă, mușcă din tocul ușii, voind, parcă, să-i dea de știre bătrânului, că lunetiștii, încă stârpesc orice îndrăznește să miște în orașul condamnat la pieire.
Ghada, Ghada…, chemă Joseph, cu ochii închiși, apoi sorbi din tutun și se lăsă învăluit de muzică.
Întâi, îi simți mireasma.
Nu-și putuse explica niciodată cum de, la orice oră din zi ori noapte, soția sa, precum o floare de iasomie perpetuu deschisă, emana din toți porii săi acest parfum divin. În cele din urmă, dăduse vina pe Damasc , doar acolo o cunoscuse pe Ghada….
Apoi îi simți trupul, lungit lângă al lui, tresăltând în același ritm. Când palma ei îi mângâie obrazul arid, Joseph se cutremură tot. Deschise ochii și o zări tânără, cu zâmbet în licărul irișilor, privindu-l iubitoare.
Ah, Ghada! Te iubesc, cum n-am iubit pe nimeni! strigă, mulțumind în sinea sa cerului, pentru șansa de a-și putea spăla păcatul. Iartă-mă, Ghada! Prea rar ți-am spus-o, dar de acum, îți jur…
Cuvintele-i se risipiră în aer. Buimac, își căută soția în camera goală, zărind doar ruinele a ceea ce-a fost și nu mai este. Visase… Urlă cât îl ținură puterile. Își strigă obida prelung. O voia pe Ghada înapoi; își voia returnat Alepul său drag!
Se ridică din pat, se duse la fereastră și ridică din nou, cum o mai făcuse odată, pumnul spre cer.
De data aceasta, lunetistul nu-și mai rată ținta…
A se compara cu textele premiate:
1. https://liternautica.com/ultima-erectie-a-lui-sherlock/
2. https://liternautica.com/prima-zi/
3. https://liternautica.com/dezordine-n-cer/
Citit! Care e legătura între textele premiate și fotografia dată drept temă? Măi, fraților… Hai s-o lăsăm așa cum a căzut… Nu mă deranjează că nu am câștigat; nici nu mă așteptam. Dar să îmi spuneți că Bătrânul din Alep nu se califică în primele 70 de texte, apoi să publicați primele trei locuri/texte asupra cărora mă abțin în a-mi da cu părerea, dar care se înscriu în eșecul literaturii contemporane de a/se vinde, e jignitor pentru mine, nu ca autor, ci ca cititor. Închei prin a vă atrage atenția asupra unei erori de comunicare. Eu, în locul vostru, publicam primele trei locuri și doar atât, fără detalii, gargară, opinii. Până la urmă e concursul vostru și vi-l asumați ca valoare și judecată. Zi bună!
Batranul din Alep a pus punctul pe i. Nu mai ucideti literatura.
Îmi voi permite să fac eu câteva comentarii asupra textului dumneavoastră, cu rugămintea de a nu mi-o lua în nume de rău. Lăsând la o parte unele stângăcii legate de topică și punctuație, aş remarca mai întâi unele expresii nefericite (prin banalitatea sau prin încercarea de a epata cu orice risc) precum „Remuşcarea, hulpavă ca o buruiană rea”, „cântecul păsărelelor”, „demența pogorâtă asupra sa”, „marasmul gândurilor”, etc.
Lăsând la o parte, de asemenea, finalul banal și previzibil și povestea la fel de banală, pe parcursul povestirii nu se întâmplă nimic notabil. Nu vreau să spun că moartea, pierderea cuiva, singurătatea sunt chestiuni banale. Dimpotrivă. Dar s-a scris atât de mult pe tema lor încât, pentru a evita penibilul, melodrama ieftină, este nevoie de o abordare cu totul deosebită, un ton uneori extrem de distant sau ironic, o detaşare care vine, în cazul unei experiențe personale, abia după ani de rumegări, frământări și remuşcări, luând „distanță” față de nefericitul eveniment. Altfel, riscați să transformați povestea în ceva lacrimogen, ieftin. Ca exemplu de abordare a unei astfel de teme, vă recomand „Portretul lui M” – Matei Călinescu, volumul de poezii „Sora mea de dincolo” al Ilenei Mălăncioiu sau textul lui Marius Chivu din antologia „Freeman’s – Cele mai bune texte noi” de la editura Blackbutton.
În plus, mulți dintre cei care au trimis texte au pornit în construirea poveştilor legându-se strict de poză, de drama războiului și situația oamenilor din Aleppo, fără să ia în calcul că acolo putea fi doar un punct de plecare. Tema putea fi abordată inclusiv în registrul comic. Totul ținea de imaginația autorului.
Aveți cursivitate, scrieți corect, dar nu e de ajuns. Părerea mea e să continuați, nu renunțați.
Repet, nu mi-o luați în nume de rău. Poate că nu scriu grozav, dar cred că pot recunoaşte un text deosebit.
Să auzim de bine și vă aşteptăm cu texte noi pe site.
Domnule Macsim Gabriel, aveți tot respectul meu… Părerea mea este că din critică onestă, politicos exprimată, precum a dvs, se naște progresul. O întrebare… Nu credeți că literatura contemporană, prin exprimarea sa ”cosmică” (glumesc și nu prea), a devenit elitistă? De aceea se vând, domnule, Fluturi, în dracii ăia mari! Proastă, proastă, dar măcar cititorul înțelege ce citește, domnule… În privința Bătrânului din Alep… Într-adevăr, e un text făcut pe genunchi, ca să zic așa, într-un sfert de oră. E scurt și putea fi dezvoltat, pentru că potențial avea. Domnule, dar mă îndoiesc că e de locul 70 și… Eu cred că s-a votat cantitatea. Oricum ar fi, fără supărare, dar textele de pe primele trei locuri nu trezesc nimic în mine.
BĂTRÂNULE DIN ALEP, de ce să se voteze cantitatea? care e raționamentul după care tragi concluzia asta? eu, sincer, aș fi preferat să fie toate poveștile atât de scurte ca a ta. făceam mai puțin efort.
also, vii cu un text scris pe genunchi, în 15 minute, care mai putea fi dezvoltat (cuvintele tale, noi n-am avut informația asta până să o postezi tu aici), probabil într-o pauză de țigară, și te aștepți în mod rezonabil să dai la o parte pe alții care au lucrat ore, zile, poate chiar săptămâni la textul pe care l-au trimis? de ce? ai mai făcut asta și înainte și ai câștigat? sunt curios.
Domnule Leucuța, în primul rând, felicitări pentru premiul abia câștigat!
În al doilea rând, nu mă așteptam ca textul meu să câștige și nu am dorit să dau pe nimeni la o parte. Ce mă deranjează însă, e distanța – pe care eu nu o văd -, dintre cele premiate de dvs și al meu. Să ne înțelegem… E ușor să mă etichetați drept ranchiunos, fără să-mi acceptați punctul de vedere exprimat strict ca cititor, și anume, textele premiate sunt mediocre, dar, mai ales, nu respectă cerințele concursului dvs. Ce legătură are Catedrala Neamului cu bătrânul din poză? Sau bătaia și f–taiul din textul trei? Despre textul doi, m-am pierdut în elucubrații…
În al treilea rând, prost/bun, textul meu a respectat cerințele concursului. De ce ați mai pus fotografia aceea acolo, dacă sunt texte care nu au nici în clin nici în mânecă cu ea? Citind textele câștigătoare, mă îndoiesc că s-a lucrat la ele chiar atât de mult timp, cum credeți dvs. Ele par, mai degrabă, scoase de la naftalină și adaptate.
Respect! Seară frumoasă!
domnule, scopul concursului nu e să arate distanța dintre texte. să fie clar: nu ne interesează să mângâiem orgoliile rănite ale celor care nu s-au regăsit pe listă. eșecul e o chestie pe care ți-o asumi când participi la orice concurs. dacă n-ai câștigat, ce contează la ce distanță ai pierdut? scopul concursului e să arate cele mai bune 3 texte din cele primite. topul extins până la 10 e o curtoazie pe care organizatorii au văzut de cuviință să o acorde, dar nu face parte din regulament. e un bonus. ai mai fi la fel de mulțumit dacă s-ar publica topul 70 și te-ai regăsi pe ultimul loc? eu zic că nu. hai s-o lăsăm așa. nu e un concurs atât de important încât să merite toată tevatura asta. literatura (ca orice formă de artă) e esențialmente subiectivă. împăcați-vă odată cu ideea asta.
P.S. mulțumesc pentru urare.
Nu cred ca a devenit deloc elitista. Ideea celor din domeniul asta ar fi nu sa coboare stacheta, ci sa forteze publicul sa se ridice la inaltimea ei. In orice forma de manifestare a artei. De aceea Andre Rieu e doar un sarman saltimbanc pe langa, sa zicem, Ji-Hae Park sau Hilary Hahn, sau Binder pe langa Cartarescu. Dar si asta este doar o alegere, atat a celor care ofera, cat si a celor care accepta ceea ce li se ofera. Nu inseamna ca si una si alta reprezinta arta. Cred ca asta e si unul din rolurile artei. Arta presupune subtilitate, nu idei deja rumegate de altii. Daca cei care scriu nu pun cititorul sa mai si gandeasca putin, sa citeasca printre, pe sub si dincolo de randuri, ce rost mai are sa scriem? Poate ca a citi nu inseamna a adera la ideile celui care scrie, ci a trezi propriile pareri.
Sa auzim de bine si spor la scris!
Dacă cel de pe primul loc nu Răspunde, procedați la fel ca la Premiul Eminescu: cel nominalizat nu s-a prezentat și marele premiu a fost acordat următorului lui Ioan Stoiciu. DecalAti locurile cu un autor.
https://liternautica.com/ultima-erectie-a-lui-sherlock/
Salutare.
în primul rând, felicitări câştigătorilor.
în al doilea rând, scopul concursului a fost de a premia cele mai bune 3 povestiri scrise pe tema dată. înțeleg că unii sunt nemulțumiți de rezultat, dar având în vedere că s-au înscris mai mult de 3 persoane, era inevitabil. e foarte important să înțelegeți că rezultatele jurizării nu se vor negocia şi nu se vor discuta. hotărârea juriului este finală.
cei care doresc sa primeasca feedback legat de textele lor (altele decât cele trimise la acest concurs), sunt invitați să îl publice pe LiterNautica, unde vor primi feedback sincer şi dezinteresat nu doar de la membrii juriului ci şi de la alți cititori care vizitează site-ul.
toate cele bune.
Mai înainte de-a fi publicat, textul propus ar trebui să fie deja la un standard cât de cât OK :) Și primim spre publicare doar texte care nu mai au legătură cu concursul, din motive destul de evidente.
da, corect. cei care doresc sa publice pe LiterNautica ar trebui să răsfoiască în prealabil conținutul site-ului, să se familiarizeze cu standardele de aici.
Bun. Citit toate trii articolili. Dacă n-am băgat supt dă țâțe, buci, „fă”-uri și erecții, așa-mi trebe. Da’ iexplicați la iștea mai sentimentali unde orașu’ ăla din Croația numit Pula este legăturile cu poza cu bătrânu’ cela din fotografie? Să trăiți șî numa’ ghini!
sincer, ma suparasem putin ca nu am castigat, simteam ca nu sunt buna deloc…dar dupa ce am citit textele castigatoare…mi-a fost clar…daca asta se apreciaza in ziua de astazi, ma bucur ca nu fac parte din aceasta generatie
Mda. De acord. …Si nu vreau dar trebuie sa fiu de acord si cu Erectia. Socheaza titlul, si atrage atentia. Atentia=cititori. Sa atragi atentia este modern, si astazi o vezi peste tot. Era diferit acum 30 de ani (Alep…) si era si mai diferit acum 75 de ani, cand ” nu trebuia sa atragi atentia”.
PS Alep, daca as fi fost in juriu nu te-as fi ales. Nu te supara, dar nu e nimic nou, cum au zis si altii…
Pentru a întrerupe valul de nemulțumiri venit din partea concurenților care nu s-au regăsit printre finaliști, comentariile de pe pagina concursului și a celor trei texte premiate au fost închise. Aici puteți să vă exprimați opiniile, dacă este cazul, într-un mod civilizat.
Comentariile lui Vasilica Ilie, de la textele din concurs (unde între timp s-au închis comentariile), pot fi citite mai jos. Asta, pentru a nu fi acuzați că îngrădim dreptul la exprimare:
1. Nu mi se pare un text bun pentru poziția I în clasament. Narațiunea nu curge, nu atrage de la început, sunt multe repetări de cuvinte în text, nu este un text îngrijit (până și virgulele sunt prost puse, lipsesc litere din cuvinte) și nu în ultimul rând trebuia să se respecte întocmai imaginea dată ca temă: autorul spune de ”pick-up” în loc de patefon și multe altele, nu am răbdare să le mai enumăr. Este un text cam ”bramburit”, nici pe departe de locul I. (Ultima erecție a lui Sherlock)
2. Un text de doi lei, cu un vocabular de doi lei, autorul mai este și agramat, nu știe cum se scrie ”cu-n” (corect c-un). Nu a respectat deloc tema. Ce să mai înțeleg din acest așa zis ”concurs”? (Prima zi)
Ati facut bine ca ati postat comentariile. Chiar daca a fost o neintelegere la mijloc cel putin asta arata ca va asumati deciziile luate.
Atunci de ce ati facut-o? :)
Pentru că am lucruri mai bune de făcut decât să urmăresc discuții la 5 texte deodată :) Unul e de-ajuns. Mai mult decât de-ajuns.
Ce trebuie să înțeleagă oamenii e că cei din juriu au votat după propriile criterii și ăsta a fost rezultatul. Nemulțumiri vor exista mereu.
Cât despre alte detalii care țin de texte, doar cineva din juriu v-ar putea răspunde (și tot n-ar vorbi în numele tuturor) – dacă n-au la rândul lor ceva mai bun de făcut. S-a luat o decizie și gata. Mergem mai departe. Lăsați frustrările și altele asemenea. Citiți, scrieți.
După ce scrisesem și un comentariu sub textul nr.3, când să-i dau ”drumul”, ați închis comentariile. Și acest text nu merită premiu. Nu are legătură cu tema concursului. Acțiunea se petrece într-o comună, autorul folosește regionalisme, acolo se petrec violențe, o crimă, iar personajul Melchio, înainte de a face dragoste cu Mioara este violent, îi trage o palmă, după care o duce într-o locație unde o răsfață cu șampanie și delicatesuri. Acestuia i se face rău și, înainte de a fi dus la spital îi spune Mioarei să ia un taxi până acasă. Zău? Păi, dacă acțiunea se petrece la țară, de unde taxiuri acolo? Chiar dacă localul este într-un conac boieresc. Și acest autor este un agramat, iată, numai în această frază are două greșeli de gramatică:
”– I-a pastilele astea, la îndemnat doctorul și i-a pus în palmă șapte tablete de romergan, apoi i-a adus un pahar cu apă.”
Corect:”ia pastilele” și ”l-a îndemnat doctorul”. Hei, ce ați păzit cei din juriu? Îmi dau seama că textele bune nu au avut ”acces” la juriu, mi se pare mie? Nu doresc să scriu mai multe, să nu se simtă cei din juriu lezați. Mult succes cu acest site!
Textul este excelent. Slava Domnului, e unul din putinele in care nu am avut iar de-a face cu bombardamente sau refugiati! Autorul a dat dovada de multa imaginatie in folosirea pozei. Anume, a folosit-o metaforic in ultimul rind sau paragraf. In momentul cind ii spune doctorul ca l-a omorit pentru a se razbuna (doctorul nu are de unde sti ca pe nedrept). Melchior sub efectul otravii nu mai are timp sa dea o replica sau sa gindeasca ceva coerent, e in secunda mortii si asta vede: propriul dezastru. Adica poza concursului. Textul e amuzant, dialogurile foarte bune. Merita si locul 1.
VASILICA ILIE, dacă descalificam texte pentru erori de scriere ca cele enumerate de tine mai sus, n-am fi avut texte nici de Top 3. oricui i se poate întâmpla să pună o cratimă greșit, mai ales când scrie la tastatură. nu înseamnă că omul e neapărat agramat, ci doar că i-a scăpat. am ales să ne focusăm pe abilitatea oamenilor de a spune o poveste, și încă una bună și cât de cât originală (raportată exclusiv la cele care au fost trimise pentru concurs, evident – poveștile au concurat doar între ele).
Locul 1 -superb….aștept ecranizarea…
=))
Ca sa-l citez pe Cosmin: scopul concursului a fost de a premia trei texte bune. Nicidecum de a justifica zeci de texte bunicele care nu surprind cu nimic. Nu ne pierdem timpul explicind, de exemplu, de ce Batrinul din Alep e pe locul x si nu y – din pacate nu si-a gasit locul in top 3 si cu asta punem punct (dar sint 100% de acord cu explicatia data de Gabriel mai sus).
Din pacate, foarte multe texte au avut virgule puse aiurea si typos. Totusi, a fost un concurs de creatie si imaginatie („thinking outside the box”) si prin urmare am trecut cu vederea erorile de scriere in favoarea ideii si a felului in care au fost dezvoltata. Asta nu numai pt locurile 1, 2 si 3 dar si pentru restul clasamentului meu, 4, 5, 6, etc.
Unde e creativitatea in a folosi personajul altcuiva?
Domnilor, nu vă mai justificați jurizarea, îmi pare rău, toate cele 3 texte sunt slabe, fără nicio ”atingere” cu tema propusă ( fotografia), fără un fir narativ atrăgător, ultimul text, cu un limbaj ce lasă de dorit, nu are nimic cu ironia, să amuze cititorul. Și altceva: când trimiți un text la un concurs îl verifici de ”n” ori să nu îl trimiți cu greșeli și mai ales, gramaticale. Domnule Cornel Bălan, unde sunt textele deosebite//avangardiste pe care spuneați că le-ați citit și v-au plăcut? Așa spuneați într-un comentariu, la un moment dat.
Stimabila doamna, noi nu am facut decat sa lucram cu materialul clientului. Asta am primit, asta am jurizat. Daca in opinia dumneavoastra primele 3 texte au fost slabe, in opinia noastra, celelalte au fost si mai slabe. In privinta „atingerii” temei propuse, fiecare vede pana unde ii permit ochii. Ar fi nedrept din partea mea, de exemplu, sa va spun o gluma de matematicieni si sa va intreb daca ati inteles-o. La fel cum ar fi nedrept ca un neurochirurg sa-mi spuna mie o poanta legata de nu stiu ce procese obscure care au loc la nivelul tecii Schwann a unui neuron si apoi sa ma intrebe daca am inteles.
Si in plus, daca suntem atat de mult sub nivelul dumneavoastra, de ce va mai pierdeti timpul cu noi? Viata e scurta. Nu ar fi pacat sa irositi bunatate de timp cu niste ageamii ca noi? Sincer, e pacat. Sunt atat de multe lucruri frumoase in jur. Haideti sa profitam fiecare de ceea ce ii bucura sufletul.
„Sherlock” si „Totul pe fata” mi s-au parut avangardiste. „Totul pe fata” nu are un final prea reusit dar atmosfera e bizara rau, ceva a la Kafka. Multa imaginatie si absolut nimic la care sa ma fi asteptat.
VASILICA ILIE, te rog, trage aer în piept, uită pentru câteva clipe de ură și de frustrare, și gândește-te puțin la context. nimeni nu justifică nimic, pentru că noi nu avem nimic de pierdut sau de câștigat. noi am premiat povestirile, nu oamenii. voi, cei nemulțumiți cereți capul omului responsabil de faptul că n-ați intrat în top. sincer, nu mă mir. omul e, în general, incapabil să se autoevalueze și surprinderea îl pocnește fix în față când i se spune că, de fapt, nu-i atât de genial pe cât se crede. organizarea concursului și jurizarea lui e o chestie neremunerată, pe care toți cei implicați am făcut-o de plăcere, pentru a stimula și recompensa talentul și inventivitatea. nu am căutat să favorizăm anumite persoane, de aceea totul s-a desfășurat anonim.
din start vă spun, niciun text nu a fost fără greșeală orotgrafică, ortoepică, gramaticală etc. le-am citit pe toate (sute de pagini in total), și toate puteau fi descalificate pe temeiuri de genul acesta.
juriul a fost compus din 5 persoane, deci obiectivitatea procesului a fost mai ridicată decât în cazul majorității concursurilor de gen, unde jurizează 2, maxim 3 persoane. fiecare membru al juriului a acordat puncte fiecărei povești citite, iar în final am adunat punctele și pe baza sumei finale s-a realizat topul. celei trei povești din vârf au avut punctajele cele mai ridicate.
cât privește textele avangardise/deosebite de care vorbea Cornel Bălan, alea sunt cele de pe locurile 1, 2 si 3. asta spune ceva despre celelalte texte, nu?
Batrinul din fotografie are o poveste extrem de frumoasa. A fost student la Medicina in Zaragoza, Spania si a lucrat apoi pentru Fiat ca traducator, din araba in italiana, in Italia. S-a intors acasa in Alep, locuieste in cartierul de Est, si-a deschis o retea de cosmetice, este colectionar de masini americane, vechi, unele dintre ele au fost distruse de razboi. Avea peste treizeci de masini, Buick , Pontiac,etc. Tatal sau a avut o fabrica de vopsele pentru tesaturi. Patefonul este unul vechi, cu manivela, nu are nevoie de curent electric ca sa functioneze. Toate datele se regasesc pe internet. Mi se pare bizar ca se foloseste acea fotografie ca punct de plecare a povestirii, cu toata drama si frumusetea povestii ( batrinul nu vroia sa plece din casa si striga disperat ” Este casa mea…” ) si in loc de 170 de povestiri despre acea fotografie in 170 de fatete de diamant, dupa priceperea si imaginatia fiecarui autor, sa regasesti niste texte care au tangenta cu fotografia doar putin sau deloc. Initial nu am vrut sa particip, pentru ca am citit toata povestea pe internet si pe mine m-a miscat mai mult decat toate cele trei povestiri castigatoare, ca si relatare de presa, apoi am scris si am trimis fara mari sperante, convins fiind ca acele texte care se vor referi strict la fotografie vor cadea…Pacat.
Nu e ura, nici frustrare. Va tot ascundeti dupa prostii de-astea. Nu acceptati critici. De ce? Nu am vazut un singur lucru bun scris la adresa celor trei texte, TREI! Macar unul din ele ar fi putut fi laudat. Nu a fost. Nu va ridica niciun semn de intrebare? Nu va spune nimic? Sau sunteti atat de obisnuiti sa va laudati intre voi ca nu intelegeti cat de distorsionata e perspectiva voastra asupra scrisului?
:)) S, nu îți dai seama că aberezi? știi TU cât de bune au fost restul textelor, ca să faci un asemenea exercițiu de judecată, și anume că altele ar fi meritat locurile 1, 2 și 3, în locul celor alese? dacă tot vorbim de distorsiuni. e exact vorba de ură și de frustrare. de aia n-ai văzut nimic bun legat de cele 3 texte: pentru că s-au înghesuit la comentarii doar cei nemulțumiți de rezultat. i rest my case.
Ceva mai bun trebuie sa fi fost. Refuz sa cred ca asta e nivelul. E doar nivelul ales de voi.
ai dreptul la o opinie. ăsta a fost nivelul.
Repet, nivelul ales de voi.
nu-s cele mai bune texte din lume, dar sunt cele mai bune texte pe care le-am primit. asta e opinia juriului, și asta e singura opinie care contează în cazul de față. greșesc?
dacă vă nemulțumesc rezultatele, sunteți liberi să participați la alte asemenea întreceri. trimiteți textul la revista Iocan, de exemplu. poate acolo aveți mai mult noroc :)
Doi jurati pe baricade. Restul unde sunt?
se odihnesc după lectură. asta ar trebui sa facem si noi doi, nu să dăm explicații unor oameni care s-au supărat ca niște copii râzgâiați că n-au ajuns pe podium.
Pacat. Voi, in lumea voastra, nemuritori si reci :(
yeah.
Cosmin Leucuța, n-am de ce să am ură și frustrare (nu am resentimente, eu îmi hrănesc sufletul cu frumos), am fost curioasă, din întâmplare, să urmăresc acest concurs și să citesc cele trei texte. Ca atare, mi-am exprimat părerea despre ele, sunt persoana care spun lucrurilor pe nume și sunt exigentă în privința greșelilor într-un text. Este treaba voastră că ați conceput acest concurs din plăcere, ați gândit chiar foarte bine, în primul rând să aveți trafic pe site. În al doilea rând, nu pot fi sigură că acest concurs a fost corect (chiar dacă spuneți că a fost anonim, cred că pentru naivi!), câtă vreme acele texte, reiterez, nu meritau să fie premiate (și cred că nu este numai părerea mea). Sper ca să fie ultimul meu comentariu. Toate cele bune!
repet, ca și pentru S (mai sus): nu îți cunoști decât propriul text (care, evident, e cel mai tare) și cele 3 cîștigătoare. au mai fost încă vreo 70 de texte. opinia juriului a fost alta. și nu înțeleg de ce puneți la îndoială integritatea juriului. ce motive, în fară că nu ați câștigat, aveți să faceți asta? sună a frustrare? sună.
Nu e vorba de propriul text. E vorba de cele 3, care nu inspira altceva decat ce se intampla acum.
doar din partea celor care au pierdut locurile râvnite.
Generalizare.
citeste comentariile de pe pagina asta :)
N-am de unde sti. Voi?
Am crezut cu tărie că acest concurs a fost o idee bună din partea paginii LiterNautica. Am aşteptat să văd care vor fi textele premiate şi chiar credeam că voi citi ceva care ori mă va impresiona şi mă va face să particip o dată viitoare la un astfel de concurs, ori că voi învăţa chiar lucruri noi, trăiri şi experienţe noi. Dar am rămas mai mult decât dezamăgit când am citit cele trei texte. Am început inclusiv în ordine descrescătoare fiindcă am vrut să las cireaşa de pe tort la final. În schimb, mai mare mi-a fost greaţa atunci când am citit toate cele trei texte.
Din punctul meu de vedere, textele sunt scrise pentru persoane 40+ care nu au o viaţă sexuală activă şi care se masturbează în singurătatea lor la poveşti de genul. Dacă din 170 de persoane, 167 consideră că top 3 texte premiate e execrabil, nu cred că este ură şi invidie din partea celor care nu au câştigat.
Care 167? Sunt de fapt vocile a șapte nemulțumiți pe aici, care au comentat de mai multe ori – trei persoane au folosit nume diferite, dar îi dă IP-ul de gol :)
:)))) Este o practica folosita de oficosi, nu ma mira. E vina voastra, ca ii lasati sa se exprime. Eu unul nu le-as aproba comentariile. Se vede de la o posta ca sunt rau intentionati. Am citit cele trei texte si nu reusesc sa le vad atat de slabe cum se plang cei cativa negativisti de aici. Primul mi se pare cel mai inventiv si original. Felicitari tuturor!
Cel mai bun text din concurs , deși nu a intrat în primele 50 , a fost al meu . De ce ? Pentru simplul fapt că este al meu .
Glumesc , evident .
Vă salută un fost viitor scriitor și un cititor fidel .
Felicitari , atât Dvs cât și câștigătorilor !
Atunci când se organizează un concurs între artiști, fie ei muzicieni, pictori, cineaști sau literați se pot inroduce unele criterii obiective cum ar fi cunoașterea gramaticii, tehnica interpretativă fără greșeli, alte tehnici specifice etc. Dar arta e făcută să producă emoții și nimeni nu te poate învăța cum să faci asta, fie că ești actor, muzician sau scriitor…Cu atât mai greu, chiar imposibil este să jurizezi o creație artistică în mod obiectiv. În general concursurile artistice sunt un non-sens dar au farmecul lor atunci când se adună atâția simpatizanți cu artele, cu cultura, în real sau virtual, mai ales astăzi când mulți consideră ignoranța o virtute. Pentru toți acei ca mine, care nu ne-am regăsit pe liste, pot să vă spun, consolator, că majoritatea câștigătorilor diverselor concursuri vocaționale s-a pierdut în necunoscut în anii următori. Nume mari în muzică, literatură, arte frumoase, nume care vor mai însemna ceva și în viitor, nu au câștigat nici un concurs. Personal, participând la competiție mi-am depănat povestea cu atâta plăcere și bucurie a scrisului, încât de departe mă consider marele câștigător, cu sau fără voia dvs.
Frumos spus, d-le E Radulescu!
Având în vedere că spiritele s-au mai calmat, că mi-ați mai comentat niște texte (două), că sunt ,,în formare” și nu am cu cine să mă consult, poate aveți un pic de timp pentru două cuvinte despre Victime Colaterale….sunt și eu om…
Eu pot deschide o paranteză pentru a subilinia că textul a fost pe locul 11. Mai departe, dacă binevoiește Cornel…
Aoleu, ce de orgolii ranite!!!! Relaxati-va, nu e sfarsitul lumii.
Textele nu sunt asa de rele cum spuneti. O spun si eu chiar daca am participat si nu am textul in cele 10.
Bine punctat , felicitari !!!
Parerile contra au fost argumentate. O dezvoltare a parerilor pro ar fi ajutat la dezbatere.
:)))))))) Savuroase comentarii… De mult nu m-am distrat atat! Am participat si eu dar nu port nici o pica. Recunosc… sunt mai bune oricare din cele trei texte castigatoare. Felicitari premiantilor!
Pentru detensionare: https://www.youtube.com/watch?v=CWzrABouyeE
Cele trei texte premiate au idei originale şi dacă asta a urmărit juriul e ok. Ultima n-are legătură cu poza, dar are curgere, acțiune, mi se pare în concordanță cu realitatea. Din punct de vedere al editării, corectitudinii gramaticale, repetițiilor, putea să existe mai mult interes, dar poate timpul a fost prea scurt.
Felicit juriul pentru răbdare, eu n-aş putea citi până la sfârşit şi nota texte care nu-mi plac.
Fiecare autor a avut libertatea de exprimare, a trimis ceea ce i s-a părut perfect, altfel nu participa. Juriul e format din oameni, empatizează sau nu, are propriile criterii, e dreptul lui să se exprime. Să nu îngrădim libertatea altora în folosul propriu!
Fiindcă ați fost bombardați cu imagini de război, sincer, pe mine fotografia m-a dus cu gândul la o explozie cu gaze, generată de o persoană iresponsabilă.
Modalitatea de-a trimite texte pe mail, fără a se cunoaşte persoana, permite frauda. Un autor poate trimite mai multe texte pe mail-uri diferite şi să se identifice cu numele real doar pentru textul câştigător. O persoană care nu votează, poate aduna toate textele şi să le transmită juriului fără numele autorului. E o sugestie pentru alt concurs, dacă o acceptați sau nu, depinde de voi.
Sper să mai citesc texte originale. Mulțumesc!
Textul meu “ Raiul caselor dispărute” a ieșit pe locul 13 și va asigur ca merita sa fie măcar in top 10. Îl voi publica pe site_ul sau pe blogul personal!
ADELINA, ne-ai convins. schimbăm imediat topul.
:) nu ca la asta chiar am murit de ris!
ce-i cu tam-tamu ăsta? voi sînteți normali? e doar un concurs unde s-au dat niște premii la niște texte votate pe nevăzute, adică nu s-a știut cine le-a scris. a fost alegerea lor, a votanților,nu cred că au favorizat pe nimenea. ce altceva mai e de discutat? e mai rău ca la Nobel, cînd i l-au dat lui Bob Dylan. zău așa! nu vă mai purtați ca niște copii cărora li s-au stricat jucăriile.
:)) corect. uite că se poate să avem de-a face și cu oameni cu capul pe umeri.
„Sint batrin, barbos si ma aflu intr-o camera pe jumatate darimata, trebuie sa vorbesc despre un nenorocit de pick-up care nici macar nu-mi amintesc ce cauta aici linga mine in poza – cea mai mare absurditate e ca suflul exploziei m-a lasat fara auz (doreste cineva un pick-up aproape nou?) si ca praful care mi-a patruns prin toate orificiile, deci si prin nas si gura, nu ma mai lasa sa ma delectez nici macar cu gustul tutunului meu aromat. Sa va spun cite ceva despre mine, omul despre care toti va imaginati ca e nenorocit pentru ca in prostia voastra va lasati pacaliti de o biata poza, dar sa nu ma iau cu vorba si sa uit: trebuie sa o fac in limita celor 3000 de cuvinte, pentru ca asa a hotarit un grup de se-vor-scriitori, in frunte cu un nimeni, pe nume Cornel Balan despre care nu ma indoiesc ca o sa mai auzim in ciuda faptului ca nu ne-o dorim.”
Perfect de acord cu ce spunea cineva intr-un comment, textul putea fi abordat intr-o infinitate de feluri :)
Intr-adevar, comentariile sunt mai savuroase. Cineva chiar a trimis asa ceva? Mai vreau :))
Curat Caragiale! Pe onoarea mea!
O scrisoare pierduta in varianta noua. O scrisoare necastigatoare!
Parol!
A fost fain! Am o întrebare.
Când e următorul concurs?
Sa stiu când sa mi iau liber sa ….citesc comentariile dinainte si dupa afisarea rezultatelor.
Sa si ia juriul liber sau sa coincida cu zilele libere….ca sa poata da tuturor participantilor premiul întâi cu coronita.
…
E atata loc sub soare si noi ne inghesuim sub o coronita.
Cel care scrii de ceva vreme pune un text bun pe site si bucura te ca are cine sa ti dea un feed-back.
Concursul e deja la trecut. Ce planuri ai pentru viitor? Ce vrei sa mai scrii? Ce subiect vrei sa mai abordezi?
Pot afirma cu sinceritate că cei care nu ne-am regăsit în primii 3, am primit un premiu mai consistent, mai valoros decât ceilalti, pe care țin sa îi felicit din tot sufletul. Am câștigat experiență, și departe de clișeul pe care il știm cu totii, efortul pe care l-am depus pentru a scrie textele a reprezentat pentru fiecare dintre noi un pas înainte către o viitoare carieră de scriitor.
Mulțumesc pe aceasta cale echipei Liternautica pentru amabilitatea de a-mi comunica locul pe care s-a plasat Destinația Iluzii, și pentru tot efortul de a susține acest concurs.
Ce ne ramane tuturor „pierzătorilor” de facut? Sa lăsăm un pic orgoliul la o parte, să punem mama pe o foaie si un pix și cu sinceritate, să notam orice aspect care a facut ca textele câștigătoare să se plaseze în fața celor scrise de noi.
La finalul zilei, nu este despre a mai pune o cărămidă la propria noastră fundație? ca sa fiu in ton cu imaginea, de altfel minunata, care ne-a fost propusă drept reper.
Frumoase cuvinte, multumesc in numele echipei, Alexandra!
Mult succes si inspiratie in continuare…
Esti pe calea cea buna. In laptopul meu cu textele din concurs, „Destinatia Iluzii” era in fisierul „Texte foarte bune”. Ai cateva greseli gramaticale, iar finalul a fost previzibil, melodramatic. Continua sa scrii. Si, mult mai important, poate mai important decat sa scrii, este sa citesti. Sa citesti cat mai mult.
Sa auzim numai de bine!
Vă mulțumesc mult pentru părere! Cu siguranta mai am multe de învățat, dar unde există pasiune nimic nu este imposibil.
Cand ati anuntat concursul ,in Sicilia ,era prapad .Vulcanul Etna s-a trezit din somn si a scuipat cenusa, foc si lava, asa cum fac si oamenii cand se infurie pe cineva .Batranul acela din poza, putea fi, cel scos de carabinieri de sub zidurile casei daramate de cutremur,si ne-ar fi emotionat mai mult ,decat oricare dintre textele expuse.Cum povestea s-a incheiat,urez mult succes tuturor participantilor ,juriului si organizatorilor . Sa auzim de bine!
Eu , va multumesc . Nu imi aduc aminte sa mai fi fost asa de entuziasmat de o idee ca asta, de mult. Nu am scris nimic care sa apara undeva, nu sunt un scriitor nici macar in timpul liber. Ideea ca oameni care fac asta profesionist isi plimba ochii si creierul pe textul meu si ca acesta le genereaza stari ( fie ele si de lehamite) ma face sa ma simt bine. Cred ca asta este de fapt castigul, sa incepi ( si la o varsta… la o varsta ) sa transmiti emotii si altora. Sa-i aduci in acea lume pe care o vezi tu si sa accepti rezultatul ca pe un inceput si nu un sfarsit. Multumesc Liternautica pentru oportunitate.
O atitudine sănătoasă, de apreciat. Mulțumim și succes mai departe.
În viață te lovești în permanență de piedici, refuzuri, provocări și altele asemenea. Dacă începi să te vaiți de fiecare dată, în loc să continui să mergi, îți vei petrece viața văitându-se și întrebându-te cum de ți-au luat-o alții înainte.
Felicitari domnului Nicolae Cirstea, pentru premiu! Cred ca povestea ar fi meritat cel putin un loc in plus.
Am participat si eu dar cred ca m-am cam grabit. Erau sarbatorile si mirosea a sarmale :D :)). Am trimis o povestire cam firava, imi asum. Felicitari tuturor!
Bai mie unuia chiar mi-a placut povestea lui Sherlock. E mai misto decat lamentatiile alea pompoase pe care unii le considera literatura. Te face sa citesti, nu sa casti de somn. Felicitari!!!
Le voi citit si pe celelalte doua cand voi avea timp.
Mi-ar fi fost interesant să citesc comentariile în situaţia următoare:
„Tema concursului a cam dat bătaie de cap concurenților, dar și juriului.
Mulțumim tuturor participanților și celor care au avut răbdare să citească etc.
Toate cele 170 de texte au fost extraordinare şi juriul a decis să ofere fiecărui participant la concurs Locul I şi publice un volum care, incontestabil, va deveni bestseller. Felicitări şi vă aşteptăm să vă ridicaţi premiile (în sumă de 102 000 lei)”
P.S. Cu fiecare dintre cei 170 de concurenţi redacţia „Liternautica” va încheia contracte de autor pentru următorii 10 ani”
:D
@valentineni
F distractiv! Din intimplare ma gindeam alaltaieri la ceva f asemanator, un pasaj din Kafka din America. Spre final e un anunt de angajare intr-o trupa de circ (unde se duce sa-si incerce norocul si personajul principal, venit din Europa in America): „Veniti! Nu trebuie sa stii sa faci nimic, angajam pe oricine, salariul este excelent si ai ocazia sa vezi toata lumea!” Citatul nu e exact, dar ideea e aceeasi…