Autor: Gabriel Furmuzachi

După amiază a început să ningă. Era bucuros că îşi luase liber azi: ningea aşa de tare că într-o jumătate de oră întreaga stradă se făcuse albă. Din casă îl putea vedea pe îngrijitorul blocului chinuindu-se să ţină trotuarul curat. Îmbrăcat cu un hanorac, de pe o insulă mică de culoarea asfaltului, se lupta de prisos […]

Nu e greşeala mea aşa că nu puteţi să-mi reproşaţi mie ceva. Nu s-a întîmplat din cauza mea. Nu sînt eu de vină. Nu trecuse mai mult de-o oră de cînd au scos-o dintre picioarele mele pentru a-mi da seama că ceva e în neregulă. Că s-a întîmplat ceva rău. Era aşa de neagră că […]

A fost un zgomot înfundat, stins, dar totuşi m-a trezit pentru ca avea ceva omenesc în el. Mi-am ţinut respiraţia şi l-am auzit din nou şi din nou: paşi urcînd pe scări. Am încercat să şoptesc: „E cineva pe scări?”, dar abia puteam respira şi nu am reuşit să articulez nici un cuvînt. L-am strîns […]

Anders nu a reușit să ajungă la bancă decît cu puțin înainte de a se închide și, prin urmare, coada era nesfîrșită iar cele două femei dinaintea lui sporovăind cu glas tare despre tot felul de fleacuri l-au pus într-o dispoziție teribilă. Temperamentul său nu era de fapt niciodată prea liniștit, Anders – un critic […]

Anna: Cel de acolo e băiețelul tău? Sara: Da! E Sebastian. Anna: Ce drăguț! A mea e pe tobogan. Tessa. Sara: Ooo… E adorabilă! Anna: Sînt aproape sigură că te-am mai văzut pe aici. Eu sînt Anna. Sara: Și tu îmi pari cunoscută. Eu sînt Sara. Anna: Te deranjează dacă mă așez lîngă tine? Sara: […]

1. În fiecare dimineaţă mergem împreună la şcoală: cu un ochi pe ceas, un ochi pe ghiozdănel, uşa, drumul. În maşină facem mereu aceleaşi lucruri: (A) dăm din mînă la cîinii din parcul de lîngă casa noastră; (B) ne lăsăm pe spate şi apoi în faţă cînd maşina accelerează dînd colţul; (C) spunem „La dreapta […]

S-a așezat din nou în pat. Demult, ceaiul făcut de soția lui, cuvintele ei, parfumul ei l-au fi trezit. A închis ochii. Haa-iia! Haa-iia! Strigăte de jos. Cei doi băieți ai lui Ajawani, broker-ul, îmbrăcați cu costumele speciale și-au început dimineața practicînd tae-kwon-do în sufragerie. Băieții lui Ajawani erau campionii atletici ai Societății. Cel mai […]

Din cînd în cînd, cele două femei luau prînzul împreună iar uneori ea se întorcea acasă necăjită, iritată de vreo trivialitate. „De ce? De ce trebuie să suferi atît din cauza ei?”, o întreba el. Nu voia decît să o protejeze. Își dorea ca soţia sa şi prietena ei din copilărie să ajungă în sfîrșit […]

Spală rufele albe lunea şi pune-le la uscat pe pietre; spală rufele închise la culoare marţea şi pune-le la uscat pe frînghie; nu umbla desculţă cînd soarele încinge; prăjeşte chiftelele de bostan doar în ulei fierbinte şi dulceag; pune-ţi hăinuţele la înmuiat imediat după ce le dai jos; cînd cumperi bumbac pentru o bluză frumoasă, […]

Partea bună în a fi egoist e că atunci cînd ţi se loveşte vreun copil la joacă, nu eşti prea afectat de vreme ce ţie însuţi nu ţi s-a întîmplat, de fapt, nimic. Dacă însă eşti doar puţin egoist lucrul acesta nu va funcţiona aşa cum trebuie. E necesar să fii… foarte egoist. Doar asta […]

La început a fost Dumnezeu. Sau zei, sau nimic. Apoi, sinteză, spațiu, expansiune, explozii, implozii, particule, obiecte, combustie, fuziune. Haosul a plăsmuit ordinea, stelele se năşteau, străluceau și mureau. Planetele se învârteau în galaxiile lor trasând elipse invizibile, elementele se combinau și se transformau. Viața evolua sau a fost creată. Celulele oscilau, se divideau, respirau […]

De fapt, nu-și mai putea aminti cum era viața înainte de a avea copii. Nu-și mai putea imagina că a trăit așa ceva. Acea viaţă era departe, foarte departe, îngropată în timp. Acum se raporta la orice doar prin rolul său de tată, chiar şi lucrurile simple ca mersul pe stradă sau uitatul la o […]