O vacă japoneză

Yoshiki Matsuzaka se uita la televizor; acolo se difuza o știre. Ca stimul economic în perioada virusului Corona, guvernul ar fi urmat să distribuie un cupon pentru o vacă japoneză tuturor familiilor sărace. Yoshiki s-a gândit că era culmea ridicolului ca în Japonia să se distribuie cupoane pentru vaci, în timp ce în SUA și Franța se distribuiau bani. De nervi, a început să-l mănânce fundul, pe care s-a pus să și-l scarpine intens, iar degetul lui mijlociu și inelarul au devenit călduțe.

Iritat, a tras un pui de somn, și în somn a visat. Și în vis, Yoshiki exact asta făcea: trăgea un pui de somn. Atunci, se auzi o gălăgie care călca  pe creierul lui Yoshiki ca un picior de uriaș. În cele din urmă nu a mai suportat zgomotul deranjant, așadar a alergat spre intrare și, supărat, a deschis ușa. Apăruse o vacă acolo cu un păr negru destul de frumos.

Fiind pentru prima oară când vedea o vacă în realitate, Yoshiki a rămas surprins. Vaca a intrat în cameră sigură pe ea, ca o doamnă din nobilimea franceză. Rămas în spatele ei, Yoshiki nu putea să-i vadă în prim plan decât coada (care se legăna). Pe urmă și-a revenit în simțiri, așa că a încercat s-o oprească, dar corpul ei uriaș opunea rezistență. Vaca avansa calmă de-a lungul coridorului, până a ajuns în sufragerie. A zbierat jalnic eliberând un mo-o-o-o, și în același timp a dat drumul unei bălți de urină pe podea. Culoarea urinei era ca de bere draft ieșind cu spumă dintr-un furtun iar Yoshiki și-a amintit de berea artizanală băută atunci când călătorise în Germania.

În timp ce luau cina, Yoshiki a vorbit despre acest vis cu Mikako, soția lui.

– Dacă ar intra o vacă aici, s-ar împuți camera.

– Bineînțeles! Vaca e foarte puturoasă. Poate vrei să vomităm, spuse, acum, la masă.

– Prietena mea, care a vizitat o fermă, a zis că haina i-a fost linsă  de-o vacă și pe urmă n-a mai putut elimina putoarea oricât a spălat la ea. A trebuit să renunțe la haină.

– Ce aiurea! În vis a fost mai rău:  vaca a urinat pe jos.

– Podeaua s-ar topi, nu-i așa?

– Da, bineînțeles!

După asta, au continuat cu un trivia despre vaci: că există gaz metan în râgâitul vacii sau că vaca ar avea patru stomacuri.

– Dacă ai primi un cupon pentru o vacă japoneză, ai mânca-o? s-a interesat Mikako.

– Desigur că aș mânca. Deși prefer mai degrabă să mănânc sushi. Sushi din ăla scump, no kaiten sushi (回転寿司, sushi pe bandă rulantă, destul de ieftin)

– Da. Iar eu prefer peștele.

Au râs.

În profunzimea nopții, Yoshiki a făcut sex cu Mikako. Sexul pentru a face un copil era o datorie ce trebuia îndeplinită, una mai grea decât serviciul său actual. După preludiul obișnuit, penisul lui a intrat în cele din urmă în vaginul lui Mikako. Nu era obișnuit să-și facă intrarea așa, fără prezervativ, ca și cum era colectat în iadul cărnii. Ar putea fi, oare, devorat de vagin? După ce-și mișcă pelvisul înainte și înapoi pentru un timp, ejaculă. Pentru moment simți o mare plăcere, dar după cinci secunde fu cuprins de lene și deznădejde. Mikako s-a pus să facă lumânarea sprijinindu-se de perete. Făcea asta în încercarea de a facilita pătrunderea spermei în uter. Yoshiki era martorul eforturilor lui Mikako. Își imagina, ca într-un tablou în mișcare, cum sperma se târa pe zidul cărnii lui Mikako, pe care-o durea îngrozitor capul.

Yoshiki nu știa absolut nimic despre dieta vacilor. S-a dus la frigider și a văzut că înăuntru era un morcov. S-a îndreptat apoi spre vacă scărpinându-se în fund. Vaca, ca doamna Emmanuelle, se așezase elegant pe podea. Yoshiki a încercat să atingă vaca cu vârful morcovului. Aceasta avea un inel în bot ce părea a arăta exact ca piercing-ul din nasul unei adolescente hipster. Vaca mânca încet din morcov, îl devora cu sunete de gen cranț-cranț. Se auzea tot timpul crănțănitul provocat de dinții vacii distrugând corpul solid al morcovului. Lui Yoshiki i se părea un sunet interesant. Brusc, vaca a eliberat o respirație teribil de puturoasă și, fără să vrea, din cauza asta Yoshiki s-a dat înapoi. Simțea un impact foarte puternic, de parcă toți perii din nasul său ar fi fost trași sau smulși cu violență. Yoshiki se convulsionă precum o râmă muribundă în căldura ucigătoare a soarelui.

Mult timp după aceea, Yoshiki se uită iar la corpul vacii. Era acoperită de un negru profund, barbar, era splendidă și senzuală, ca și cum bezna densă s-ar fi reîncarnat în ea.

Voi mânca această vacă? se gândi Yoshiki brusc. N-am mai mâncat kuroge wagyuu (黒毛和牛, friptură scumpă de vacă japoneză, o rasă acoperită cu păr negru) Dar am văzut poze. Carnea roșie și uleiul acoperind-o ca o chiciură arătau foarte bine, și Yoshiki își imagina cum fripturile dormeau sub acel păr negru. Gândindu-se la asta,  simțea cum îi plouă în gură.

Dimineață, în timp ce citea ziarul, Yoshiki a găsit o știre. Yuriko Koike, guvernatoarea Tokioului, le-a cerut orășenilor să stea acasă în weekend. Doar în weekend. Yoshiki a fost surprins neplăcut de această știre.

– E tâmpită, nu-i așa?! Ce vrea ea să obțină blocând Tokio? Nu are niciun sens! Numai dacă ar merge pe ideea de lockdown general, ca Noua Zeelandă sau Marea Britanie. Dar așa?! După ce se termină weekend-ul, nu o să fim ca un tren plin cu carne care merge la infectat? Ce dracu’ e în capul ăla al tău, baborniță de rahat?

Yoshiki a scuipat înjurătura și atunci fața lui Mikako s-a încețoșat.

– Nu mai spune cuvinte urâte, ca „baborniță”.

– Hăă, de ce?

– De ce! Pentru că e un cuvânt urât.

– De ce ar fi rău să înjur o proastă? Mikako, și tu ești de partea acestui guvern de incompetenți? Un guvern de rahat care nu se gândește la noi, ci e interesat doar de stimularea producției de carne de vacă japoneză!

– … Scuze!

Văzând-o supărată, Yoshiki și-a cerut scuze. Acum i se părea că trupul ei minion se micșorase și mai tare, ca a unei căpușe ce trăgea să moară.

În timp ce făcea căutări despre carnea de vacă japoneză, Yoshiki a aflat că vacii i se dă să bea bere, iar apoi nutriția face carnea vacii să fie și mai delicioasă. S-a hotărât atunci să iasă afară după bere. Erau mulți morți, decedați din cauza virusului Corona. Deși numele străzii, Heian jidai (平安時代, perioadă în istoria japoneză cuprinsă între 794 și 1185), înseamnă vârsta eleganței, drumul era plin de trupuri zăcând din cauza virusului și a înfometării. Yoshiki s-a gândit la vârsta elegantă. Era deprimant să vadă cadavre, așadar s-a grăbit spre supermarket, unde se aflau puțini oameni. De când virusul devenise serios exista mai multă cerință pentru alcool decât înainte. S-a gândit că ar fi cumpărat o bere mai scumpă decât de  obicei. Berea aleasă de el costa 300 yen (cam 15 lei).

Odată revenit acasă, încercă să îi dea vacii bere iar aceasta o bău cu mare poftă, ca și cum ar bea un bebeluș laptele mamei. Deși Yoshiki bea de obicei o singură bere, se gândi că vaca avea nevoie de mai multe, deoarece corpul ei era cu adevărat uriaș. O percepea ca pe o târfă de lux care bea bere scumpă. Probabil că berea era așa de gustoasă pentru că era scumpă. Bău și el. Plăcerea se răspândea în gură ca o ceață aurie. Corpul lui devenea fierbinte, și se simțea destul de bine.

Yoshiki a făcut din nou sex cu Mikako și iarăși a ejaculat înăuntru. Era ca o operațiune mecanică într-o fabrică, ca o bandă rulantă. Ejaculase de nenumărate ori în Mikako, însă ea tot nu rămânea însărcinată. La început crezuseră că era sterilă, dar în analizele de la clinică ovulul ei ieșise perfect normal. Asta însemna că era posibil ca sperma lui să fie anormală. Mikako îi ceruse cu blândețe să-și facă și el analizele.

– Zici că sperma mea e anormală? țipase tremurând de rușine și furie.

Din cauza acestei izbucniri copilărești, analizele fuseseră anulate. Totuși, nu se putuse sustrage de la bănuiala ce plana asupra lui, că ar avea probleme de fertilitate. Cu această bănuială, Yoshiki continua să ejaculeze, însă mereu i se amplifica spaima că sperma lui era de aruncat la gunoi. Era stigmatul bărbatului neputincios.

Yoshiki a făcut o baie cu vaca. Cada era prea mică pentru a imersa animalul, așadar s-a gândit să-i spele cu meticulozitate corpul cu apă caldă. La început i se părea că vaca era doar puturoasă, dar a observat că nu era chiar așa. Percepea și un parfum elegant în putoarea aceea animalică. În timp ce părul ei era spălat, vaca a zbierat plăcut mo-o-o-o. Bucuros, mișcarea mâinii lui treptat s-a îmblânzit, că și cum ar fi mângâiat pielea unui inocent Cupidon. După ce a terminat să o spele, Yoshiki s-a uitat la corpul vacii în cadă. Pielea neagră, evidențiată de lumina lunii, i-a făcut sufletul să tresară. Nu putea rezista frumuseții ochilor ei întunecați și denși. Era intoxicat de frumusețea ei.

După-amiază, după ce a terminat câteva treburi, Yoshiki a început să se masturbeze. Navigând pe Pornhub, a găsit un clip numit „Horusutain onna wo taneduke!” („O femeie impregnată ca o vacă Holstein!”). O femeie care avea sânii și fundul uriașe pentru standardele japonezilor. În timp ce corpul ei era distrus de către penis, sânii i se legănau ca niște baloane pline cu apă. Uitându-se la scena asta penisul lui Yoshiki se tot întărea. Frecându-și repede membrul umflat se gândea de ce oare japonezii ar compara o femeie cu un corp atât de sexy cu o vacă? Corpul vacii e cu siguranță uriaș, dar tot nu are sâni și fund atât de mare. Simțea că e imoral să portretizezi o vacă cu o privire așa de vulgară cum avea femeia din clip. Dar Yoshiki nu-și oprea mâna. A ejaculat cu putere, imaginându-și un peisaj pitoresc în care făcea sex cu horusutain onna. Apoi a privit țesătura pe care se afla balta de spermă. Culoarea ei era fadă ca a unei frunze care căzuse, culoarea spermei de bărbat impotent. După asta, Yoshiki a continuat să se uite pe Pornhub. Dintre toate clipurile i-a atras atenția unul în care la început un bărbat mirosea fesele unei femei. Pe fața lui a apărut confuzie. După ce a dat din cap o vreme, bărbatul și-a introdus penisul cu forță în vaginul femeii, dar era totuși neîndemânatic. Îmbrățișându-i tălpile, bărbatul rămase nemișcat pentru o vreme, apoi reveni la poziția inițială. Și, după ce mirosi fesele femeii încă o dată, penisul îi intră iar în vaginul ei. El nu se mișca, nu-și mișca talia. Părea că așteaptă să ejaculeze în liniște, ca un călugăr zen. Dar videoclipul s-a terminat înainte ca Yoshiki să afle dacă bărbatul a ejaculat sau nu. Era acolo și un clip cu vaci aflate în plin coit. Lui Yoshiki i s-a părut de-a dreptul aiurea, dar penisul lui, evident, tot s-a întărit.

În vis, Yoshiki mulgea vaca. Nu fusese niciodată la vreo fermă, așadar aceasta era prima lui mulgere. A atins timid ugerul vacii, atingerea era călduță și ciudată. A încercat să o strângă puternic de țâțe, dar n-a erupt niciun lapte. Vaca a mugit frustrată, așadar a apucat-o mai cu blândețe și atunci a țâșnit mult lapte, ca o ejaculare de actor alb într-un film porno. Bucuros, Yoshiki a continuat să mulgă vaca.

Atunci, a auzit sunetul soneriei de la intrare. Oamenii care au pătruns în apartament erau părinții lui Yoshiki. El a încălzit niște lapte crud și l-a băut cu părinții. Se simțea ușurat, ca și cum sufletul lui ar fi îmbrățișat tot Pământul. Îl bucura faptul că părinții se gândiseră la el. Dar corpul lor era neclar și îi era greu să îi deslușească. Gândindu-se care era motivul, Yoshiki își aminti brusc. Părinții lui muriseră în tsunami-ul care  avusese loc după cutremurul din Touhoku. Nu le găsise niciodată trupurile și se bucura că se întâlnea cu ei, chiar și în vis. Le-a îmbrățișat corpurile ca de fantome. În spatele lui, vaca plângea în liniște.

– Hei, ești în regulă?

Datorită lui Mikako, Yoshiki se  trezi și observă că el însuși plânsese.

Yoshiki a făcut încă o dată sex cu Mikako. Se simțea iar ca și cum muncea pe o linie de asamblare într-o fabrică, și în plus Mikako încetase să mai geamă. Yoshiki simțea că făcea sex cu un ton înghețat. Încercând să uite de această partidă de sex frigid, s-a gândit de ce japonezii compară o femeie care nu geme cu un ton. Japonezii mâncau sashimi de ton cu plăcere, dar foloseau acest pește pentru a construi o metaforă vulgară.

Pe Yoshiki l-a apucat lenea și a abandonat sexul.

– E aiurea!

Pe fața lui Mikako apărură semnele furiei.

– Nu vrei un copil?

– Vreau! Dar e aiurea, e greșit.

– Greșit ce? Dacă mă gândesc bine, e din cauza ta. Ovulele mele nu au nicio problemă. Sperma ta trebuie să aibă o problemă. Tu ești ăla care nu vrea să meargă la analize. De ce faci pe ăla cu sânge regal cu mine? Mă doare sufletul, dar tu ignori asta. Nu realizezi cât de tare mă doare!?

Sufletul lui Mikako era sfâșiat de dorința de-a avea un copil.

– Proasto! Proasto, proasto! Proasto! Țipă Yoshiki, să afle toată lumea!!

După ce a strigat astfel, Yoshiki a ieșit în pielea goală din casă. Cu penisul rotindu-i-se săltatic ca o moară în vânt, alerga hotărât pe stradă. Sunetul tumultos al vântului sărbătorea goana lui Yoshiki.

– Uooooooooooooooooooo!

Yoshiki a căzut pe asfalt. Însă ridicându-se, a început să alerge din nou.

– Coronavirus, ucide-mă, ce mai aștepți?!

Într-un final Yoshiki și-a pierdut puterile, căzând pe pământul rece. Era luminat de ferestrele unui supermarket pustiu care fusese închis din cauza virusului.

Îmbrățișat de lumina albă ca o zăpadă, adormi.

Tettyo Saito

Tettyo Saito s-a născut în 1992, în prefectura Tiba, Japonia. A studiat literatura japoneză la Universitatea Meiji din Tokyo. După terminarea universități, a început să studieze limba română, datorită filmului românesc „Polițist, Adjectiv” al lui Corneliu Porumboiu. După 5 ani, visul său s-a împlinit, a reușit să devină scriitor în România. În Japonia, este critic de film și literatură.