O scriitoare din Bârlad a devenit milionară după ce a îndrăznit să-și ceară banii pe vânzări de la editură.
Elena Tăun, scriitoare de romane polițiste în vârstă de 85 de ani din Bârlad, a devenit milionară după ce a reușit să trimită un e-mail la editura care a publicat-o în ultimele trei decenii, Șmenul românesc.
„Nu avem niciodată timp să facem calculele, suntem prea ocupați cu organizarea evenimentelor de prezentare a autorilor străini”, a declarat reprezentantul editurii, Adrian Ursache. „De obicei așteptăm să ne scrie autorul pentru a întocmi rapoartele de vânzare”.
„Eu nu am îndrăznit să le scriu până acum, povestește Elena Tăun, mă temeam să nu supăr pe cineva. În lumea literară românească e o rușine să vorbești despre bani. Scriitorii își donează operele fără să le pese cine și cât câștigă de pe urma lor.”
În trecut, scriitoarea și-a încetat colaborarea cu alte patru edituri din același motiv. „Prima editură s-a supărat că i-am cerut banii după șase luni, a doua, după un an. A treia și a patra, după 5, respectiv 10 ani! Mi-au răspuns răstit că prea aveam pretenții, și să nu mă habotnicesc la profit, că piața suferă și ei nu-și permit să susțină toate costurile. O prietenă americană, scriitoare, pe care o tradusesem la una dintre aceste edituri, își primise însă banii după doar două săptămâni!”
Elena Tăun este mulțumită de profesionalismul editurii Șmenul românesc. „Mi-au răspuns imediat, nu trecuseră nici două luni de când le scrisesem mesajul!”
Întocmirea raportului cu datele pe ultimii 30 de ani a durat alte șase luni.
„A trebuit să descindem în arhivele din anii nouăzeci”, povestește Codruța Panzân, directoarea de marketing a editurii, „pe dosarele doamnei Tăun se depusese praful și mucegaiul: erau atât de degradate, încât cifrele nu se mai înțelegeau. A trebuit să le restaurăm pentru a reuși să întocmim calculele, scop în care ne-a folosit experiența dr. Florin Ienăchiță, prof. univ. la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, expert în filologie modernă.”
„Mi-a făcut mare plăcere să lucrez alături de profesioniștii de la Șmenul românesc. Pentru mine a reprezentat o oportunitate profesională rară: nu mai lucrasem cu documente atât de compromise de la ultima mea cercetare în arhivele Securității!”
După întocmirea bilanțului editura a descoperit că îi datora autoarei peste patru milioane de euro, reprezentând 10% din suma totală încasată din vânzări. Suma fiind prea mare pentru a fi achitată într-o singură tranșă, a fost stabilit de comun acord un plan de reeșalonare cu plată semestrială pe următorii 30 de ani.
Scriitor. Traducător.
Critic literar.
Redactor LiterИautica.
Cărți publicate:
Încotro ne îndreptăm (Litera, 2022) – roman
Treisprezece. Proză fantastică (Litera, 2021) – povestiri
Este de găsit pe pagina sa de autor.
Îmi face mare plăcere să „aud” că au început să se poarte astfel de acțiuni revendicative și că editorii, marii tartori ai spațiului literar românesc, ar putea fi supuși unor realități care, pe cât de puțin agreabile le-ar apărea lor, pe atât de juste nouă, celorlalți.
Dar ceea ce mi se mai pare mult mai nostim, este faptul că plata sumei s.f., vehiculate a fost eșalonată pe trei decenii, ceea ce nu e rău deloc, deoarece, pe lângă toate evidentele avantaje pe care le comportă, o și obligă pe nonagenara autoare ca în cel puțin următorii treizeci de ani, să aibă ceva mai multă grijă de ea însăși și de sănătatea ei. :)
Interesant este faptul ca nu am gasit nicio carte de vanzare a doamnei, iar despre editura cu atat mai putin. Ne puteti oferi cateva titluri?
Aceasta e o știre falsă? Întreb pentru că nu găsesc niciunde aceste scriitoare și editură. Și nici nu suna plauzibil că o editură a fost în stare să calculeze plățile nedate pe 30 de ani și să plătească 4 milioane de euro către autoare. Cine e? J.K. Rowling?
Știm cu toții că unele edituri cu un anumit blazon, cum să spun…, istoric nu au nevoie de site-uri web pentru vânzări.
Cărțile doamnei Tăun nu s-au reeditat recent, din păcate, dar am găsit câteva titluri interesante în anticariate. Mi-a plăcut mult „Prostia neamului”, de exemplu, sau „Marea înșelăciune”, un alt thriller psihologic care se ține bine în mână.
Cât despre bani, nu știu cât e de imposibil să câștigi atât din romane polițiste, pe care toată lumea le cumpără. Eu cu primul meu roman, care e literatură, deci nu interesează pe nimeni, am vândut de 500 000 în primele șase luni. Nu e greu să ajungi la 4 milioane în 30 de ani. Apoi scriitorii, o știm cu toții, sunt printre cei mai înstăriți artiști!