Revistă de literatură și alte mofturi
În noapte, silueta spânzuratului se confundă cu umbrele. Doar legănarea-i plăcută îl face să semene cu o nălucă, plutind peste pământ într-un act ce sfidează gravitația. Când lumina vine, încă bălăngănindu-se în adieri și-n priviri ‒ privirile lor, ale întregului sat ‒, îl văd aievea, cum l-am văzut întreaga-mi viață: pe taică-meu spânzurat. A căzut […]
Bărbatul avea brațul scos pe geam și bătea cu degetele în portieră. Un ritm rapid și neîntrerupt. Mașina era parcată lângă un gard vechi din piatră, printre ale cărui orificii în formă de romb ieșeau tot felul de crengi subțiri și plante. Drumul îngust, crăpat și presărat cu gropi, despărțea curțile neîngrijite, cu case strâmbe. […]
Ionel Stoian avea optzeci şi patru de ani când a murit. Nu a fost o moarte glorioasă, cum rar ai parte de aşa ceva pe timp de pace, nici o trecere în nefiinţă duioasă, cu toate rudele strânse în jurul patului, plângându-te şi ţinându-ţi lumânarea la căpătâi. Nimic de genul acesta. Pe nea Stoian, Moartea […]