Autor: Marin Condruz

(Text înscris la Maratonul Literar – Aprilie, 2016) Singur. Singur cu amărăciunea lui. În paharul de vin s-a așternut praful. Sticla se află alături, nedesfăcută. Un Riesling din 1975, amintirea absolvirii cursurilor de enologie din Franța. Atât de multă vreme… O viață de om. Întunericul se luptă să mă rețină și îmi e teamă că […]

(Text înscris la Maratonul literar – martie, 2016.) Lumina și căldura au scăzut treptat. Frunzele produceau un cântec gentil și foșnitor în timp ce vântul trecea printre ele ca un compozitor grăbit. Umbele s-au înălțat spre ceruri, și-au rupt legăturile care le țineau atașate de pământ. Cerul s-a îmbrăcat în portocaliu și roz, culorile contopindu-se […]

Este prins într-un ritm agitat. Se uită cu frică înainte. Nu are curaj să privească înapoi. Azi este un rebel care se revoltă împotriva restricțiilor impuse de părinți. Chiar dacă începător în acest exil, încrederea îi insuflă determinare. Alții au făcut-o. Națiuni s-au născut în felul acesta. A învățat-o la lecțiile de istorie. Băiatul trebuia […]

Mergeam pe strada unui oraș pustiu, într-o sâmbătă dimineața. Pescăruși și porumbei se luptau pentru resturile de chipsuri și cutiile de pizza din tomberoane. Țipetele lor mi se repetau în minte mai tare decât decibelii sistemului audio din clubul de unde mă întorceam și care îmi suna mai departe în urechi, ca o muzică care […]

Tudor s-a mutat în România după ce mama lui adoptivă, o norvegiancă, a murit. Tatăl lui era un român care plecase în Norvegia sa caute de muncă și o făcuse pe Anja să se îndrăgostească de el. Tudor nu mai avea frați. Era un tip modest, corect și bine proporționat fizic. S-a însurat când a […]