Revistă de literatură și alte mofturi
Marele clişeu legat de femei: pantofii. Unele parcă n-ar şti, aşa că îl împănează în continuare: le vezi pe stradă în pantofi cu toc subţire, înalt bine, şi câteva reuşesc să meargă drept-aproape normal, dar altele n-au cum, pentru că unii pantofi sunt cum sunt, aşa că labele picioarelor se sprijină pe partea din faţă […]
Ara se descurcă foarte bine cu hărţile, că sunt pe hârtie sau în telefon, n-are treabă, dar fără ele e la fel ca mine. Odată am zis să-mi iau un reper şi am ales o maşină roşie cu un număr care-mi plăcea. N-am mai găsit maşina la întoarcere şi m-am învârtit pe aceleaşi străzi mult […]
Calendarul din dormitor, cel din birou, cel de pe măsuţa din sufragerie, care a rămas goală după ce am scos telefonul fix şi cel din bucătărie aveau înconjurată cu pix roşu şi îngroşată bine o dată: 12 iunie- era data stabilită să vină Pantaleón Sucre în Bucureşti. Când am aflat c-o să fie aici-aici am […]
Andy se apropie de gang în timp ce-şi freacă mâinile înroşite de frig. -N-ai ceas? îl întreabă Mia cu voce răstită. Puteai să zici că n-ajungi, oricum doar pe mine m-au chemat. O pupă pe obrajii îngheţaţi, îi arată încheieturile mâinilor, se strâmbă la ea mărindu-şi ochii şi o ia înainte. -Avem timp, e la […]
Evi stătea pe veceu, răsfoia o revistă cu peisaje din insulele Pelagie şi, ca de fiecare dată în ultimele săptămâni, se oprea la imaginea unei plaje din care pornea un dig care se avânta în mare, nu era niciun om pe dig, doar nişte bănci şi un acoperiş alb strălucitor în capăt. Pe una dintre […]
Când am intrat la facultate era un serial la televizor, în care toate femeile purtau văl. Nu erau ca vălurile pe care le văzusem eu în realitate, închise la culoare, şi nici femeile nu erau foarte machiate, cum mi se păruseră mie cele întâlnite. Erau văluri colorate şi uşoare, şi pluteau sau se lipeau de […]
Paul s-a oprit în faţa casei cu numărul 79, a recunoscut cele două basoreliefuri, s-a luminat la faţă şi a deschis uşa. A întârziat o clipă cu mâna pe clanţa rece. Dinăuntru a apărut o fată cu un şorţ roşu şi păr arămiu, care l-a salutat zâmbind şi i-a făcut semn să o urmeze. -Vicky, […]
În prima duminică după terminarea clasei a cincea, trecând pe unul dintre podurile de peste Dâmboviţa, am zâmbit unui băiat cu părul strâns în coadă, am văzut un şobolan trecând repede printre picioarele oamenilor, şi i-am auzit pe mama şi tata hotărând că trebuie să învăţ spaniola şi nu italiana, aşa că după două săptămâni […]
N-o să spun de ce nu-mi plăcea sau nu-mi venea sau nu suportam sau evitam să vorbesc la telefon. Ca mai toate comportamentele ciudate, poate îşi avea originea undeva în copilărie. Cert e că era o corvoadă, ceva ce nu făceam decât în mod excepţional. Toate astea el nu le ştia când mi-a scris la […]
Înainte să iasă pe poarta liceului Ada l-a auzit pe Matei plângându-se că s-a lovit la gleznă exact cu două zile înainte de meci. ‘Orice-ar fi, eu joc’ a spus şi ceilalţi au râs şi l-au bătut pe spate, unul chiar a-ncercat să-i sară în spinare. Ada i-a zâmbit când s-a despărţit de grup, iar […]
– Ieşiţi din gară, traversaţi şoseaua, urcaţi scările…ah, aveţi grijă, că sunt ca vai de ele, şi pe urmă daţi de parc pe dreapta. Şi fix în faţă e o casă cu perdele albe, frumoase. Acolo e. Ea a mulţumit. Scările de piatră erau obosite, mâncate de timp şi de toate bagajele care coborâseră în […]
Drumul cu autobuzul de la Valletta la Bugibba durează între o jumătate de oră şi o oră. Înăuntru aerul condiţionat e la maxim, dar lumea încă îşi face vânt când urcă şi lasă în urmă căldura de-afară. Majoritatea scaunelor sunt aşezate în sensul de mers al autobuzului, dar sunt şi câteva perechi orientate invers. Care […]
Se împlineau două săptămâni de când Miruna, Iris şi sora ei mai mare cu doi ani, Ada, ajunseseră la Educalandy pentru a-şi petrece vacanţa-premiu oferită de părinţi la sfârşitul clasei a noua. Centrul de educaţie se înfiinţase cu doar trei ani înainte, în 1992, şi garanta metode inovatoare de învăţare a limbii engleze, mâncăruri tradiţionale […]