Era o vară așa prăfoasă, încât părea că micul oraș, sugrumat între cele două coline verzi și împădurite, era mai degrabă o limbă deșertică sau o bucată de plajă fără mare. Blocurile noi și casele evreiești se aliniau de-a valma la Strada Mare. În centru erau niște grădini de țară, cu livezi și straturi de […]
Etichetă: realism magic
Lăcrița patriarhului
(poveste din Predeal – Sărari) 1947 a fost anul unor evenimente importante, care aveau să stabilească soarta României pentru cel puțin șapte-opt decenii. A fost pusă la cale, de către ministrul de interne Teohari Georgescu, celebra „Înscenare de la Tămădău”, în urma căreia Partidul Național Țărănesc al lui Iuliu Maniu a fost dizolvat. A avut […]
NEon
Lucia îl privește pironită de mai bine de treizeci de secunde. E acolo. Noapte de noapte e acolo. Oare mai văd și alții? Își adună curajul și se apropie de panoul luminos din stația de autobuz. Îl vede mereu cum pâlpâie când pleacă cu noaptea în cap la depozitul unde lucrează, dar nu îi dă […]
Anul Șobolanului
Am luat multe forme de viață. Cel mai straniu a fost să mă trezesc, fără niciun avertisment, om. Era anul Șobolanului și îmi era greu să accept că m-au trimis tocmai atunci. M-am acomodat greu cu corpul lor neascultător și mai ales cu mintea lor îndărătnică.Încercam să trec neobservată. Nu era ușor. Aveam chipul unei […]
Ultima zi de Carnaval
Obosit după repetiție am pornit în căldura sufocantă spre refugiul meu preferat „La dud”, ascuns printre blocuri la doi pași de haosul orașului. Așa numise patronul de atunci mica grădină de vară umbrită de coroana unui dud bătrân. De câte ori veneam acolo, plecam târziu și aproape de fiecare dată întâlneam pe cineva cunoscut. I-am […]
Străinul
Doliul începe în octombrie.Încetișor, cu cer cenușiu și câțiva stropi răzleți. Pic. Pic. Bulbucate ca ochii de pești, picăturile ricoșează din apă, acnee trecătoare pe tenul meu neted. Numai că aici sus, printre dealuri, blândețea înșală. Curând, începe să toarne. Vâj-vâj, perdele de ploaie. Potopuri călătoare mă biciuiesc, miliarde de harpoane minuscule îmi străpung chipul. […]
Ludicul Stanley și buzunarele lui Ceașcă
1812 Și-a deschis gura înspre cer și, după cum mi-a părut, aștepta ploaia. Dinții au început să i se usuce. Printre buzele negre, întinse, îi tremura limba. Norii îi curgeau pe rotunjimea pupilei negre. Membrele îi atârnau pe lângă trup ca niște crengi pline de mosc. Doar burta i se umfla și retrăgea. Ochii surorii […]
