Revistă de literatură și alte mofturi
Născut la 20 mai 1981. Premii literare -proză scurtă și poezie-(2017-2019)-I-Sadoveanu, Moștenirea Văcăreștilor. Volumul de debut: „ Confesiunile Maestrului Păpușar” - proză scurtă- publicat la editura Tracus Arte (2020). Prezent în Nume de cod: Flash fiction. Antologie Literomania., Ed. Paralela 45.
Era un câmp deschis și lipsit de griji. Ni se rupea la propriu și la figurat. Roxana bea din paharul meu, văru-meu se uita la noi și înghițea-n sec. Vântul adia plăcut, și ne apropiam de anul 2000. Mirosea frumos. Asta era tot ce conta la optsprezece ani. Fericirea punea stăpânire pe noi și vântul […]
Ne-am cunoscut în octombrie. Stăteam la CafedelMar și beam un capuccino vienez. Ea se uita cum trec oamenii strada. Câteva minute nu ne-am zis nimic. I-am luat mâna subțire și am sărutat-o. Impasibilă. Eram un student sărac în vremea aceea, poate de asta nu valoram mult în ochii Adelei. „Mergem”, i-am spus și ea s-a […]
Pe peronul gării din Filiași. O zi obișnuită de vară. –Aveți un foc?! Întrebă o tânără corpolentă. Îmbrăcată sumar cu un decolteu larg. Sânii, pe jumătate expuși, săreau la fiecare mișcare. Preotul se fâstâci. Nu răspunse. Își mută servieta în cealaltă mână. Se dădu trei pași mai încolo. Fata veni după el. Căută în […]
Părul lung și negru se lipise de tâmplă. Mă privea, mai mult din milă, cu ochii ei mari. La anii pe care-i aveam, o femeie de teapa ei îmi trezea frustrare, nimic altceva. Timpul îmi îngreunase mintea și vederea. Eram tăcut pentru că îmi era teamă. Mă bucuram de prezența ei și savuram fiecare minut. […]
Pătratul de la marginea orașului se ridica deasupra celorlalte clădiri. Avea douăzeci de etaje. Era ultima construcție, în rest câmp cât vezi cu ochii. La etajul opt, apartamentul doamnei Vitaly, o bătrână trecută de nouăzeci de ani, un apartament modest, proaspăt zugrăvit, aparținea acum tinerei Quincie. O domnișoară înaltă, dichisită. Cu tocuri depășea un metru […]
Mi-am dat demisia și m-am oprit să beau o bere rece. La masa cealaltă un domn cu o pelerină de ploaie și pălărie îmi zâmbea sardonic. L-am salutat imaginar pentru că afară erau treizeci de grade celsius. O fetiță a trecut pe lângă mine cu un coșuleț de cireșe și m-a rugat să cumpăr câteva […]
Amiaza colinda străzile abătută, iar un tânăr se zgribulea în stație sub bătaia vântului. Oamenii erau epuizați; se apropia o nouă zi de muncă. Vasiliev Mafaeev, scund, îndesat și cu ochii înghesuiți în orbite osoase, nejustificate, fuma o țigară. Mototolea un ziar vechi și trăgea cu coada ochiului la tânăra de lângă; înaltă, subțirică, posesoarea […]
Întuneric, un geam spart vâjâia, joc de umbre în sala imensă de piatră. Serioasa Ema Borg Edison, scria de zor, dârdâind de frig, câteva rânduri stimabilului Hans Stormmeson: ,, cel mai mic gest pe care tu îl schițezi, îmi topește pântecele și rămân așa osteită, fără poftă, fără vlagă, zile-n șir. Când ai apărut azi […]
Coapsa ardea acolo de unde smulsese fierul, o bucată de carne. Trupul și lumea păreau nehotărâte. Se gândea la nimicnicie. Simțea cum timpul său se aproprie de sfârșit și pentru asta intrase într-un fel de transă ca un pui ce nu și-a terminat de trăit viața. Vroia să scuipe acolo resturile unui sfârșit de drum […]
Patrick Sturzu picase examenul de admitere la facultate de trei ori consecutiv și nimeni nu-i mai dădea nicio șansă. Îl considerau toţi un ţopârlan, un perdant, pierde vară ce toacă banii părinților. Dar gura lumii vorbeşte vrute şi nevrute, însă în cazul de faţă nu era departe de adevăr. Patrick fusese un introvertit în primii […]
Amiaza în odaia tânărului Olfred Zigman era tristă. De fapt întreaga recuzită a camerei de patru pe patru avea un iz morbid. Olfred părea abătut. Avea un ghes în dreptul inimii când se gândea la soția bunului său prieten. Olga fusese rece tot timpul. Dar lui îi lăsase de înțeles cu câteva priviri fugare că […]