Revistă de literatură și alte mofturi
Ara se descurcă foarte bine cu hărţile, că sunt pe hârtie sau în telefon, n-are treabă, dar fără ele e la fel ca mine. Odată am zis să-mi iau un reper şi am ales o maşină roşie cu un număr care-mi plăcea. N-am mai găsit maşina la întoarcere şi m-am învârtit pe aceleaşi străzi mult […]
Abia la douăzeci de ani am putut s-o înţeleg pe Clara, mai bine zis să simt ce, poate, simţise ea. Prima dată când l-am văzut pe Louis m-am oprit din mers – el era pe partea cealaltă a gardului de leandri albi de pe faleză – şi m-am gândit: Ce serios arată. Ştiam cine e, […]
Avea douăzeci de ani, urechile înroşite, mâinile pe o agendă plină cu scris verde şi privirea fixată pe numele străzii: Nicolae Golescu. A scos plăcuţa din geanta de pe umăr, s-a uitat în toate părţile şi a fost mulţumit că ajunsese cu noaptea în cap şi oamenii încă dormeau. Plăcuţa o fabricase el în atelier […]
-Aşteptaţi acolo, vă rog, până rezolv eu totul la recepţie, le-a spus Wade Marsh şi le-a indicat nişte fotolii albe din hol. Cei trei spanioli s-au uitat la candelabre, la decoraţii, la pozele cu regina Angliei de pe pereţii roz spălăcit şi la majordomul cu mustaţă neagră şi vestă dungată. -Ce-o să se bucure Ami […]
Când Leti s-a mutat în cartier, în spatele blocului era un teren cu buruieni şi câteva flori roşii, pe care băieţii, toţi în jur de doisprezece ani, le luau în picioare în timp ce jucau fotbal, imediat cum ajungeau de la şcoală. După câţiva ani n-au mai jucat fotbal, s-a vorbit mult despre un parc […]
Când am intrat la facultate era un serial la televizor, în care toate femeile purtau văl. Nu erau ca vălurile pe care le văzusem eu în realitate, închise la culoare, şi nici femeile nu erau foarte machiate, cum mi se păruseră mie cele întâlnite. Erau văluri colorate şi uşoare, şi pluteau sau se lipeau de […]
Paul s-a oprit în faţa casei cu numărul 79, a recunoscut cele două basoreliefuri, s-a luminat la faţă şi a deschis uşa. A întârziat o clipă cu mâna pe clanţa rece. Dinăuntru a apărut o fată cu un şorţ roşu şi păr arămiu, care l-a salutat zâmbind şi i-a făcut semn să o urmeze. -Vicky, […]
În prima duminică după terminarea clasei a cincea, trecând pe unul dintre podurile de peste Dâmboviţa, am zâmbit unui băiat cu părul strâns în coadă, am văzut un şobolan trecând repede printre picioarele oamenilor, şi i-am auzit pe mama şi tata hotărând că trebuie să învăţ spaniola şi nu italiana, aşa că după două săptămâni […]
Eram la Barcelona, îl ascultam pe Juanes întruna, am schimbat trei locuinţe în câteva săptămâni şi mă plimbam prin toate librăriile cu „Istanbul”-ul lui Pamuk la vedere, până când cineva era atras de copertă, lua un exemplar şi se aşeza la coadă, fiind convins că e alegerea lui. Încă nu scrisesem nimic în afară de […]
Ieşeam din clădire mestecând gumă cu gura deschisă. Totdeauna apărea câte o vecină şi mă privea aşteptând să fie salutată. Aş fi vrut să-mi vadă limba roşie de la colorant când spuneam bună ziua şi să ştie că nu era de-aici, guma, era din străinătate, şi deci avea cu totul alt gust decât astea ale […]