Revistă de literatură și alte mofturi
Am luat multe forme de viață. Cel mai straniu a fost să mă trezesc, fără niciun avertisment, om. Era anul Șobolanului și îmi era greu să accept că m-au trimis tocmai atunci. M-am acomodat greu cu corpul lor neascultător și mai ales cu mintea lor îndărătnică.Încercam să trec neobservată. Nu era ușor. Aveam chipul unei […]
Vrei să ai succes cu o carte? Nu-i greu deloc, dacă ai un dram de talent. Trebuie doar să ții cont de un set de instrucțiuni: 1) spune o poveste impresionantă, 2) nu complica lucrurile, 3) folosește un stil cât mai simplu (sună mai bine când i se zice „natural”). Cu alte cuvinte, scrie ca […]
Theodoros nu se citește pe fugă. Nu e nici pe departe un roman care te prinde din prima și te ține într-un carusel de întâmplări și trăiri. Nici măcar nu poți să-l recomanzi cu ușurință. E un lung text care te provoacă, te copleșește, te impresionează și, uneori, te exasperează. O lectură dificilă, densă, care […]
Mi se pare stupid să aud povești despre familii care se ceartă din cauza politicii. Totuși, când mi-am auzit soția vorbind, m-am lăsat cuprins de panică și am răspuns pe măsură:— Lori, toate scenariile de care te-ai temut din 2020 încoace o să se întâmple datorită idioților ăstora în care ești dispusă să-ți investești votul. […]
„Ochiul uman nu e făcut să privească atâta lumină, de aceea poemul,când ajunge să transmită fericire, devine plictisitor.”Victor Hugo despre Paradisul lui Dante Alighieri, 1864 Pe marginea lacului, Beatrice hrănea rațele mandarin cu pesmet, când Dante, șovăind, se apropie de ea, își drese glasul și spuse:– Iubito, pot să te deranjez puțin?– Niciun deranj, scumpule, […]
Să ne înțelegem: nu sunt genul care să creadă orbește în premiile Oscar. Adică, dacă ar fi să mă iau după Academia Americană de Film, Leonardo DiCaprio n-ar fi fost bun de nimic până la 40 de ani, iar „Shakespeare in Love” ar fi mai valoros decât „Saving Private Ryan”. Și totuși, iată-mă, intrând sceptic […]
Cinema Timiș – Intermisie – Umbra încă-mi stă pe scaun O mână de oameni a lucrat zi și noapte, timp de șapte ani, la un film și acum iată apar criticii, bătând cu vârfurile degetelor în tastatură, timp de o oră sau mai mult. Ce-au muncit pe brânci castorii, vin acum salamandrele și testează aderența […]
O bătaie se repeta în ușa de la intrare. Din bucătărie răzbăteau până în dormitor sunetele unui televizor. Vocea crainicului anunța principalele evenimente ale zilei, însă Maria era mult prea adormită și mahmură pentru a le auzi. ,,Cele două victime au pierit în flăcări… proaspăt căsătoriți… o scurgere de gaze… posibilitatea unei crime. Martori oculari… […]
Mi-ar fi destul de greu să scriu despre blocaj. Cu excepția SF-ului, unde m-am blocat de câteva ori, cu ficțiunea pură n-am avut probleme. Am avut probleme cu lăsarea, lenea, dar nu cu lipsa inspirației. Cum spuneam mai demult într-un editorial, scriitorul se inspiră din propria experiență sau din lucruri citite, auzite sau văzute. Mă […]
Obosit după repetiție am pornit în căldura sufocantă spre refugiul meu preferat „La dud”, ascuns printre blocuri la doi pași de haosul orașului. Așa numise patronul de atunci mica grădină de vară umbrită de coroana unui dud bătrân. De câte ori veneam acolo, plecam târziu și aproape de fiecare dată întâlneam pe cineva cunoscut. I-am […]
Doliul începe în octombrie.Încetișor, cu cer cenușiu și câțiva stropi răzleți. Pic. Pic. Bulbucate ca ochii de pești, picăturile ricoșează din apă, acnee trecătoare pe tenul meu neted. Numai că aici sus, printre dealuri, blândețea înșală. Curând, începe să toarne. Vâj-vâj, perdele de ploaie. Potopuri călătoare mă biciuiesc, miliarde de harpoane minuscule îmi străpung chipul. […]
Uneori te uiți la o carte și te întrebi: Cum de s-a întâmplat asta? Nu în sensul existențial, filozofic, ci mai degrabă pragmatic: Cum de a trecut de editor? Cum de a primit undă verde? „Nu te găsesc pe nicăieri” de Laura Ionescu e tocmai genul de carte care pare că ar fi trebuit să […]
Au trecut peste 100 de ani, dar Nosferatu e încă printre noi, mai întunecat, mai tragic și gata să ne bântuie din nou. În 2024, regizorul Robert Eggers îi oferă un nou trup, dar sufletul legendei bate încă, undeva între gotic și modern. E această reinterpretare o reînviere glorioasă sau un blestem cinematografic? Când vine […]
1812 Și-a deschis gura înspre cer și, după cum mi-a părut, aștepta ploaia. Dinții au început să i se usuce. Printre buzele negre, întinse, îi tremura limba. Norii îi curgeau pe rotunjimea pupilei negre. Membrele îi atârnau pe lângă trup ca niște crengi pline de mosc. Doar burta i se umfla și retrăgea. Ochii surorii […]
După ce Andrei Povârniș, vânzătorul de ziare devenit erou național în luptele pentru emanciparea șmecherilor intelectuali, a înscris celebra noastră calitate națională în cursa pentru patrimoniul UNESCO, dosarul a intrat într-un labirint birocratic cum doar șmecheria însăși putea susține.„Am făcut un dosar beton, frate, șmecher-șmecher”, a declarat Povârniș într-o conferință de presă improvizată la o […]
„Soarele negru” de Bogdan Alexandru Stănescu e cartea aia care te prinde fără să-ți dai seama, într-o după-amiază leneșă de weekend. Seamănă cu o plimbare prin gândurile și emoțiile personajelor, care se simt ca niște frați de cartier, cu bune și cu rele. Pe lângă faptul că te face să meditezi la una ori alta, […]
Contrapunct I-IV Mi-aduc aminte că era o seară plăcută de vară, noi doi la Cannoleria Decebal servind felul nostru de mâncare preferat, o pinsa cu burrata și creveți, când Ileana, cât se poate de serioasă, m-a privit în ochi și mi-a spus:– M-am hotărât. Vreau să ne căsătorim și să facem copii.Reacția mea la anunțul […]
Îmi strâng picioarele sub pilotă. Sunt un cocon. E cald, dar nu știu dacă e de la calorifer sau de la propriul meu corp. Fruntea e încărcată cu mici broboane iar pielea mi se întinde. Mai are puțin și se rupe. O durere surdă în ceafă, apoi în tâmple. Pilota mă strânge tot mai tare. […]