Revistă de literatură și alte mofturi
Am fost convins că juriul Nobel pentru literatură va face (iar) o nominalizare politică care o să dea naștere la controverse. Cum fenomenul Black Lives Matter a fost atât de mediatizat în ultimii doi ani, mulți ar fi putut paria că anul acesta premiul se va duce către o persoană de culoare. Iar eu nu […]
La ședință va participa Șeful Ăl Mare, așa li se comunicase, că vine Ăl Mare că are ceva important de spus. Un Discurs.Îl durea fix undeva de Discurs. Îl durea fix undeva și de Șeful Ăl Mare.Îl compătimea pe Șeful Ăl Mic, însă. De câte ori apărea Ăl Mare într-o ședință, Ăl Mic se chircea […]
– Domnișoară, vă rog să vă treziți, trebuie să închidem două ore pentru curățenie.Chelnerul o atingea ușor pe umăr și Cristina îi percepu vocea ca pe o șoaptă vătuită care abia străbătea până la ea din adâncurile unui hău imens. O gaură neagră îi înghițise pentru totdeauna memoria zilei și nopții de ieri. Își simți […]
… pentru că a fost primul scriitor de categorie super-grea pe care l-am citit, admirat și păstrat mereu în amintire… Să-i sară plombele, nu alta, profei de franceză, care îi ținea locul bibliotecarei școlii, un pic cam însărcinată în perioada aceea, când, elev fiind, prin clasa a VII-a, într-una din pauzele dintre ore, am intrat […]
O femeie a scris o povestire despre un amor nebun. În clipa în care a pus stiloul pe hârtie, s-a gândit să adauge în povestea ei un poem mâzgălit în joacă pe fila unei agende, într-o zi de toamnă. Coperta agendei o ispitise fără să-și dea seama, cu pisica ei cu perucă și bentiță în […]
Doamna Eleonora era o femeie energică, în ciuda vîrstei destul de înaintate. Cînd sari de un anumit prag începi să eviți să rostești cifra, care de altfel sună atît de ireal încît te sperie și pe tine. E mai ușor să spui că ești născută în 1944, pentru că 1944 e un an ca oricare […]
Am coborât înțepenit de la volan și-am remarcat că, spre deosebire de alte dăți, soarele lucea diferit în dimineața aia. Fără să reflectez prea mult la lucrul ăsta, am închis portiera, am încuiat mașina cu un gest absent și m-am îndepărtat. După câțiva pași, m-am oprit, uituc, oare o încuiasem, cu siguranță că da, totuși, […]
Când mânca paste la cină, capul lui Ando Kamuro a căzut brusc în farfurie, devenind nemișcat. Miyu Kanová Ando a fost martoră la asta, dar s-a gândit că era o farsă. S-a uitat la el un timp, apoi i-a atins gâtul cu mâna întinsă, ca un carton curbat. Mort. Miyu a simțit revelația în vârful […]
Bunica nu i-a dat la grădiniță. A zis că dacă tot e ea acasă, ce rost are. Ieșise la pensie mai devreme cu cinci ani, pe caz de boală. Tulburare neuro-vegetativă. Lucrase ca telefonistă, la Palatul Telefoanelor, pe Victoriei. Avea tot felul de fobii, de la teama de a traversa (pe la paișpe ani o […]
(Citește și PARTEA 1 și PARTEA 2) Îmi place melodia Psychotic Girl cîntată de The Black Keys. Începe neașteptat. Am auzit că dai de pamînt cu gagiul tău, că îi dai mîna să se ridice doar ca să-l trîntești la loc după aia. E păcat, draga mea, dar întotdeauna am știut încotro te îndrepți… Ești o […]
Ușa la care voi ciocăni în curând este veche și nu prea solidă, de un alb pătat și dintr-un material de proastă calitate, cu vopseaua scorojită pe alocuri. Întorc privirea spre balustrada în formă de cochilie, tivită pe partea de sus cu o bară din lemn, și stau să mă gândesc cum de au plasat-o […]
Unii oameni sunt ticăloși, alții mai puțin ticăloși, unii sunt proști făcuți grămadă, alții nu sunt deloc proști, unii au voce, alții sunt șoferi de taxi sau contabili, dar, în general, toți am primit la naștere o limbă, o țară, niște calități, sau niște defecte, niște oportunități, sau lipsa lor. La pachet, nu le-am cerut, […]