Welcome to the town of Certoza. Bine ați venit în Certoza. Anunțul bicolor peste care coarnele de ren lăcuite străjuiesc, se vede de la 1 km distanță. Reporterii de la TV Sat au sosit cu mașinile lor, au trecut pe lângă emblematicele postări care se întind de-a lungul drumului șerpuitor până în buza orașului, acolo […]
Autor: Alexandra Gheghi
"Scriu si in urma mea apare sensul".Nu stiu cine a spus-o, dar imi place. Finalist in 2016 ale concursurilor Adenium Start (proza) si Traian T. Cosovei ( poezie). Fara pretentii de genialitate, fan Lautreamont si Elena Passima. Citind de toate.
Burn after reading
Acesta e un articol care se scrie chiar acum. Îl voi duce puţin mai încolo şi pe diacritice.opa.ro, ideea e că îl scriu chiar în acest moment. E un fel de „happening” aşa că, după ce îl voi lăsa în pagină ceva vreme, îl voi şterge. Nu îl voi salva. E vorba despre mine. Nu […]
Dreaming about nothing. Pagini de jurnal.( dintr-un roman…)
DREAMING ABOUT NOTHING. PAGINI DE JURNAL. Anamorfoze .Primul vis şi consecinţele acestuia Motto: Cine ar suporta unificarea realităţii, sa trăim într-o stare indusă de hipermnezie,un fel de totalitarism al conştiinţei ? Oare nu vom vedea că adevărurile noastre sunt doar o patologie, un crossroad în care ne refuzăm alternanţa dintre bine şi rău alegand doar […]
Nu Zaiet, Nu Pagadi ( frgm)
I-am îmbrăţişat sânul stâng. Ochii ei au făcut floare ca un vin oţetit. Am legat-o de cordonul meu ombilical şi ne-am egalizat pulsurile, consfinţind clipa. Pielea ca o hartă derulată. Am pus cursorul pe râurile subterane ale venelor şi am urcat spre donjon. Gura, un buton de cămaşă, strânsă. Îmbobocită. Am dat comanda vocală şi […]
Nu Zaiet, Nu Pagadi ( MothDiaries prima parte)
Am plecat la Vulcanii Noroioşi. În formulă completă. Bolovanul anonimatului precum Colosul din Rhodos face de planton la uşa escapadei noastre. În Renault-ul Wagon al lui Hoyt stăm pe perechi. La volan, Hoyt alături de Natalie, în spate eu, Andrew şi Alexandru, înghesuiţi pe aceeaşi bancheta. La mijloc, Alina cu soţul ei. Alexandru îşi poartă […]
Nu Zaiet, Nu Pagadi ( fragment de roman )
Visele aveau un efect luteinizant asupra psihicului meu şi nu mai simţeam disconfortul sterilitătii amoroase. Angoasele mele legate de „She” se transformau în anxietate palpabilă în orele de răstrişte, atunci când nu eram on-line sau nu citeam . Visam şi citeam. Citeam şi visam. Scriam. Rescriam. Nu trebuia să există relaxare, mă opinteam ca Sisif […]
Stand Up….Hater (2)
Am cules răspunsurile şi le-am aranjat. Întâi am luat răspunsurile banale, evidente : Jason Voorhees VS. Jason Derulo(!!); bela dona- farmacie, plantă, medicament(otravă), femeie frumoasă….pregnant/gravidă/clar, expresiv….rama/margarină/ râmă – animal/ ramă de tablou…. mandarină/fructul/limba, dialectul ….. dex/ dexter desene animate/ dex dicţionar explicativ decks of playing cards/ decks–-punte ….evita peron/ semn de circulaţie (??!!)/ evită Peroni […]
Stand up (4)….”Hater”
Pentru mine, clasa a 10-a a fost cel mai de rahat an din viaţa mea imbecilă. Îmi venea să îi fac lui taică-meu – peturile- jambiere şi lu sor-mea – sutienele – urechi de Mickey Mouse. Numai maică-mea primea note bune. O să râdeti, da maică-mea avea un fel de noroc chior să tot câştige […]
Stand up (3)
Anyway, după aceea, am lucrat cu spor toată săptămâna la nişte şabloane din lemn cu o trusă de traforaj de-a lui taică-meu, din liceu. Cum n-aveam talent la desen, şi cu spray-ul nu aveam nici un fel de şansă, mi-am zis să găsesc nişte matriţe pe internet, tot felul de forme, le-am mărit cu zoom, […]
Stand up ( 2)
Şi îmi zic, acum e momentul meu, fie ce-o fi. Mă şi imaginam cu gipsul semnat de toate bunăciunile din clasă, scăpând, pentru o perioadă, de corvezile casnice. Aşa că mi-am dat drumul. Da’, n-am avut eu norocul de accidentare, şi nici pe trepte nu mi-am spart capul. Se pare că mai mult noroc puteam […]
Stand up (1)
De când mă ştiu, am fost un tip timid. Adică tipul ăla care duce gunoiul la ghenă, plimbă câinele la orice oră, face cumpărăturile şi pune mâncarea în microunde, spală vasele, în timp ce maică-mea stă cu orele la coafor, sor-mea îşi pune porn-uri în cameră şi taică-meu se uită la meciuri, în direct, reluare […]
Who’s afraid of Virginia Wolverine ( INTRO)
Who’s afraid of Virginia Wolverine ( INTRO) Dacă Virginia Wolverine ar fi putut vorbi despre destinul ei, atunci cuvintele pe care le-ar fi folosit ar fi fost : „Counterburry Chow for the Drunk ” ” Wilhelm Shake-Speare the Dane” sau ” Bridget Jones does Hollywood by the number „. Dar pentru că cineva […]
Omul care nu a prins niciodată roşu (2)
Dacă cruzimea intolerabilă a bogăţiei afişată în mod scandalos ar putea vorbi şi altă limbă decât cea a dispreţului, am putea auzi gâlgâitul eficace al unui nanounivers, acolo unde particulele nu staţionează niciodată şi mişcările sunt avorturi de sarcină electrică sau, dimpotrivă… am putea privi înspăimântaţi în miezul materiei şi ne-am dori numai să scăpăm […]
Omul care nu a prins niciodată roşu (1)
Omul care nu a prins niciodată roşu Domnul Seymour s-a născut în anul 1945, chiar după terminarea celui de-al doilea război mondial. De cum a ieşit din pântecul mamei, roz marmorat şi ţipând isteric, şi-a promis că nu o să prindă niciodată roşu la semafor şi că întreaga lui viaţă va fi o sumă […]
Nu Zaiet, Nu Pagadi – fragment de roman
Toată acea lume sălbatică, neîmblânzită, care fierbe şi răspândeşte vapori de otravă. Copilul care fierbe în mămăligă. DAAA…. Şi copilul din mine s-a întins pe stinghia dreptăţii ca pe patul lui Procust şi am tras de mădularele lui până a troznit ca o târtiţă de pui în colţii câinelui din Baskerville, şi l-am făcut mare, […]
Serialul Vikings – inadvertenţe istorice
Dacă aţi avut curiozitatea de a urmări acest serial, cu siguranţă v-aţi întrebat, la un moment dat, cât adevăr istoric putem regăsi în el şi câte alte „trucuri” ale scenaristului Michael Hirst ( cunoscut şi pentru realizarea superproducţiei „The Tudors”). Mai curioasă din fire, am început să caut detalii despre personaje şi am aflat că […]
Valhalla Rising (Le guerrier silencieux) – 2009
Când vezi un titlu de genul asta şi pe Mads Mikkelsen (eroul negativ din Dr. Strange), mai întâi te gândeşti că va fi vorba de un film de acţiune cu personaje mitologice, aesiri, vaniri, valkirii, luptători ” încornoraţi”- gen Erik TheBloodAxe şi beţii crâncene. Nimic mai neadevărat. Ritmul filmului este aproape insuportabil, lent şi insidios. […]
Filosofări acute- din romanul „Nu Zaiet, Nu Pagadi”
Şi grisina stahanovistă mă privea în continuare, fără clemenţă pentru mintea mea torturată, şi mă pândea din spatele genelor stufoase ca o pisică birmaneză un şoarece ameţit de căldură şi cu burdihanul plin, pe care să îl răstigneşti pe o cruce de zmeu şi să îl îneci într-un butoi cu apă, apoi să îl plimbi […]
„Nu Zaiet, nu Pagadi” – Ză stori
Distrusele astea două de le vezi…sunt păpuşile mele…crash test dummies…pot să le sfărâm fiecare fibră a corpului..să le dau droguri proaste şi aşa mai departe…sunt ca bolnavul care nu vede decât anestezia şi nu operaţia….au făcut chetă în toate sanatoriile lumii ca să le fie recunoscut dreptul la nebunie …au îmbrăţişat terapia disocierii controlate, n-a […]
Din Romanul „Nu zaiet, Nu pagadi” – partea a doua, „Ză stori”
Obişnuiam, în unele seri, că să îmi fac safteaua şi să îmi mai clătesc ochii să merg în Club Batsheeba. Acolo dansatoarele ca nişte zvârlugi se reproduceau artistic pentru obişnuiţii localului, ţopârlani cu obrazul gros, care punctau mişcările sacadate ale trupurilor cu grohăieli înfundate. În faţa unui pahar de Cointreau sau a unei vodci rău-famate, […]
Din romanul ‘” Nu Zaiet, Nu Pagadi” – Fragmentarium ( The moth Diaries)
Aerul este bun conducător termic. Dar eu mă simt ca un gaz inert, un halogen cu mare conductibilitate electrică. Sus pe cataligele de 20 de cm, am aproape o înălţime normală. Gleznele îmi sunt fin puse în evidenţă de şnururi de mătase, şnururi din 1001 de nopţi cu care Şahul Sehriyar sugruma tinerele. Hoyt mă […]
Parti de eseu din romanul „Nu Zaiet, Nu Pagadi” – The Moth Dairies
Mă gândesc la o carte pe care nu am citit-o. Teatru. Şase personaje în căutarea unui autor. Luigi Pirandello. Eu în biblioteca maică-mii am avut doar „Salul negru”. Pe care nu am citit-o. Acum maică-mea e moartă şi biblioteca am vândut-o la buchinişti. Am păstrat vreo 500 de cărţi. Doar atât mi-am permis să iau. […]