Categorie: CONCURS

Când s-au aprins carbunii, azarul a prins viaţă. Craniul său cu orbite goale, întunecate, a început să tremure inconştient, activat involuntar de mirosul uitat al fumului. În mijlocul luminişului, în jurul cercului aprins, ele îl priveau, aşteptând. Printr-un gest automatic, mâinile lui au dus la gură trompeta de care erau ataşate. Trupu-i palid si firav […]

Mă odihneam cu adevărat poate pentru prima oară în viaţa mea. Ce mai conta dacă închideam ochii acum şi nu mai târziu? O clipă ratată care, în ochii mei, nu s-ar fi conturat diferit de cea precedentă.. Aş fi fost nedreaptă să compar momentele ce se ţeseau sub lumina astrului obosit de azi cu cele […]

Într-o dimineață de august, în timp ce era cu fiica lui, pe malul lacului din apropierea garsonierei în care el locuia, Maximilian se gândise la un singur lucru: „Parcă se simte deja mirosul de toamnă. Cât de frumos era în septembrie… Cum mă bucuram pentru fiecare creion, cum râdeam pentru fiecare cariocă, cum țopăiam pentru […]

Nun sei’ seide und sei’ still, Weil mein Püppchen schlafen will. – Metodă de pian pentru începători E o căldură de-ți vine să borăşti. Am trecut pe-acasă și mi-am luat pălăria. Fără falsă modestie, îmi vine bine. Maică-mea, care-ntre timp se-mbunase, îmi prăjea cartofi. Am mâncat repede, în picioare, jumătate din ce era în farfurie. […]

Frig! Puțin peste pragul înghețului se înregistrau în dimineața aceea. Se trezise ușor bulversat după un somn de câțiva ani. O dulce desfătare inițiatică în care spatele pleoapelor deveneau stăpânele spectrului vizual. Fusese într-un soi de coma indusă, așa i se păruse necesar…să le sărbătoarească parastasul. Între timp vântul dezintegrase violent adăpostul său, erodându-l și […]

Se oprise în fața bisericii şi fără să se lase impresionat de ploaia rece de sfârşit de toamna, şi-a aprins o țigară, având o expresie pe chip de parcă ar fi fost prima sau ultima interferență cu tutunul. Poate că pentru el, fumatul însemna un gest colosal tocmai datorită simplității acestuia. Era vorba pur şi […]

Ridic privirea spre văzduh căutând acolo un fel de sprijin care să mă ajute să continui, să nu mă opresc la jumătatea drumului. Nici măcar nu ştiam unde duce acest drum întortocheat ca o cărare de pădure printre arbori seculari ce îşi leagănă pe ramuri răsfirate frunzele şuierătoare. Rămân dezamăgit când descopăr deasupra mea o […]

Uşa rezervei se deschise cu un zgomot metalic, lăsând să se întrevadă o cameră de spital aparent obişnuită. Însă ceea ce se înscria în sfera neobişnuitului era faptul că o jumătate a camerei era luminată puternic, în timp ce cealaltă jumătate se afla în penumbră. Partea luminată dezvăluia conturul unui pat deasupra căruia se găsea […]

     Îmi părea că timpul se transformase într-un gust tăios și amar de anghinare. Îți miroseam palma și îmi spuneam că nicio altă palmă nu putea fi atât de frumoasă. Te mângâiam pe părul istovit parcă de atâtea nopți fără răspuns. Dar în acea noapte… La ce ar mai fi fost bun un răspuns? Era […]

Razele soarelui îmi ating pielea albă, încălzindu-mi corpul îngheţat de proprii demoni născuţi din ură şi teamă. Ca un rege care tocmai a cucerit un imperiu, soarele îmi zâmbeşte grandios. Mândru, încearcă să îşi susţină supremaţia prin adulaţia mea. Este singur, nu are pe nimeni. Ciudat, este un rege fără supuşi. Doar o stea strălucitoare […]

Cu cât înainta în coloana care prinsese cu timpul forme gigantice, cu atât îi creșteau nerăbdarea și dracii. Dacă s-ar fi inventat un dispozitiv de măsurat nervozitatea și i s-ar fi luat starea, mercurul s-ar fi ridicat până la maxim și s-ar fi spart cu siguranță. Nu numai că îl enervau cei care își așteptau […]

Târziu, într-o noapte senină de primăvară, amintirile copilăriei mi se arătau în fața ochilor precum imaginile ce se derulează neîncetat, pe o bandă de film. Fantomele trecutului nu îmi dădeau pace, iar trenul alerga odată cu ele, pe șinele ruginite, parcă luându-se la întrecere. Din oră în oră, șirul de vagoane înlănțuite, se mai oprea […]

1. Să arunce primul piatra, cel care nu și-a amuțit niciun gând. Să mă condamne cel care nu și-a oprit niciun gest. Câți dintre noi am spus mereu ce am gândit fără a ne teme de dezaprobarea semenilor? Câți au avut curajul să trăiască samavolnic toată viața? Câți suntem liberi? Atunci când știm că sfârșitul […]

Auzi doar ticăitul. Obsedant. Nici măcar nu ştii dacă vine de la vreun ceas atârnat pe vreun perete, sau vine din mintea ta. Dacă deschizi ochii, dacă ai curajul să îi deschizi, îţi aminteşti, vag, că nu mai ai ceasuri, îţi aminteşti că le-ai aruncat acum ceva timp pe fereastră. În locul lor ai vrut […]

De un an era șomer. Soția a încercat să îl ajute să își găsească ceva, a vorbit cu toți cunoscuții. Când i se oferea un loc de muncă, găsea motive să refuze. L-a bătut la cap să se angajeze, să facă ceva, că abia le ajung banii, să își plătească datoriile, vrea și ea o […]

Gândurile o fac să tresară timp în care frica îi pune stăpânire pe întreg corpul. Se aud încă valuri înţesate şi pline de regrete, cum drumurile se pierd în urma şi în faţa ei, nedesluşind dorinţa. E doar un pribeag între lumi, ce pune creaţia mai presus de ceruri… Unde ai fost? Se mai întreabă […]

Stau lângă bunicul meu cu faţa roşie când maică-mea îndreaptă aparatul spre noi, se uită prin vizor, timp suficient ca bunul meu, aşa cum îi spun de când abia ştiam două cuvinte, sa mă mângâie cu mâna stângă pe spate, o coboară până spre şortul meu de blugi şi mă trage lent, dar cu forţă […]

Este rușinos, ar trebui să îți pun un nume. Ești doar în mintea mea, nu ar trebui să uităm niciodată asta. La naiba, chiar se întâmplă! Vorbesc cu un personaj imaginar! Ceea ce urmează să-ți mărturisesc trebuie să rămână între noi. Trebuie să-mi promiți asta! Promite-mi! Numai așa am să merg mai departe. Lasă-te pradă […]

Iulia privea pe geam. Dincolo de el frunzele ruginii zburau fără direcţie ca anii ei. Dincoace de el anii ei nu mai erau număraţi de nimeni. Avea 25 de ani, peste 40 sau poate…doar 5? Cine ar fi putut spune? – Auu! ţipă Iulia, aproape plângând. Ţi-am zis să nu mai muşti ca un sălbatic! […]

Stând la fereastra mare din salon, lui Angelique Verloren i se păru că vede ceva mișcându-se în curtea conacului, însă gândul dispăru la fel de repede pe cât se ivise. Se concentră din nou asupra celor doi ulmi care crescuseră atât de mult încât ramurile lor începuseră să se întrepătrundă într-o încrengătură complicată. Tinerei îi […]

Drosophila Melanogaster, musculița de oțet, se trezi, se îmbrăcă, se dezbrăcă, se privi în oglindă, se bărbierise, luă aparatul de bărbierit, își bărbieri un obraz, apoi pe celălalt, apoi pe primul, se culcă, se trezi. Se imbrăcă, ieși afară, privi cerul. Soarele era exact la locul lui, norul era exact la locul lui. Picura, era […]

Era o seară caldă de mai în care soarele se lasă capturat în prinsoarea nopţii ce îşi facea simţită prezenţa, luna apărând printre multitudinea de stele mici şi delicate. Foşnetul frunzelor se auzea chiar la fereastra casei vechi în stil victorian unde stătea ea, o fată tristă, care plângea, faţa ei fiind brazdată de lacrimi […]