Etichetă: S2N14

În Mahalaua Rudarilor era o casă măruntă care abia mai stătea în picioare, cu gard fără poartă din tată în fiu, în ograda căreia se aciuau potăile hămesite. Lumea ocolea pe partea cealaltă, iar vecinii, care mai rămăseseră își ridicaseră garduri înalte și trainice și-și ferecau bine porțile. Era casa unuia rău, de care toți […]

Ningea ca în iernile acelea grele de altădată, a căror amintire se transmitea din gură în gură, din neam în neam, de la străbuni și până la nepoții care credeau mereu că acelea nu sunt altceva decât povești, pentru că lor nu le fusese dat să vadă asemenea zăpezi. Eheee, și cum mai povesteau ei… […]

„Nu te vei teme de frica de noapte,de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblăîn întuneric, de molima ce bântuie întru amiază”.Psalmul 90, 5-6 Duminică după amiază, după ce i-a văzut pe fostul iubit și pe prietena ei împreună la o terasă din Centrul Vechi, Cristina fu cuprinsă de un tremur ușor la început. […]

– Diseară după cursul de franceză cu Troceanu, rămâneți câteva minute!Aceasta e vocea Adrianei Dima, șefa de grupă. Are deja un aer arogant și superioritatea celor născuți spre a conduce. Blondă, un blond artificial, care nu se potrivește deloc cu tenul ei măsliniu și ochii negri, înaltă, masivă, după standardele actuale de frumusețe ale top […]

În fugă, ceva ascuțit îi străpunge piciorul stâng, puțin mai sus de genunchi. Se aude scrâșnetul subțire al materialului pantalonilor care se rupe, agățându-se într-un țăruș strâmb. Nu simte nicio durere. Aleargă mai departe cât îl țin picioarele lui de copil. O adiere răcoroasă îl face să se înfioare atunci când i se strecoară viclean […]

Dramele cele mai apropiate nouă devin tragediile care vor fi preluate și transmise în familiile noastre, supraviețuind unor fapte istorice poate de mai mare impact pentru întreaga omenire. Întâmplarea din Al Doilea Război Mondial, în care bunicul unei verișoare îndepărtate a reușit să evadeze din lagăr cu ajutorul unui cal, continuă de exemplu să predomine […]

„Femei, femei, e plină lumea de nebuneeee”, urlă Mărgineanu în urechile mele și mă face să zâmbesc cu gura până la urechi.Da, știu că par drogat pentru nefericiții care merg la serviciu și au ghinionul să se întâlnească cu un zâmbăreț. Colțurile buzelor lăsate în jos, fruntea încruntată, poziția ușor cocoșată (pentru aerodinamică – bineînțeles) […]

împreună cadavrul descompus al voluptăţii şi moartea lui omagiu lăsându-i la picioare ultima absenţă ultima palisadă până când îi învinge şi ultima resursă de rezistenţă puternic mai tot tot mai puternic puternic puternic puternic îl declină şi-l îngroapă în fiecare secundă în ea însăşi la fiecare intrare la fiecare ieşire la fiecare împingere la fiecare […]

– Radu, Alex și Ciprian, camera 113, pavilionul din dreapta. Nu fumați în cameră, da? La 8- micul dejun, apoi- evaluările pentru cei noi și repartizarea pe activități. La 14- dejunul, apoi vedeți ce mai stabilesc instructorii. Le mai explici tu, Ciprian, că le știi la fel de bine ca mine. A propos, e a […]

Suou Aikawa se plimba pe drumul întunecat și a văzut o fată înaltă și o femeie mai în vârstă, probabil mama ei, mergând împreună cu voioșie. Fata părea o elevă de liceu, dar avea stomacul hipertrofiat. Borțoasă în mod clar, euforică în mod enervant, s-a gândit Suou.Deși o asemenea târfă e binecuvântată, de ce nu […]

– Știți cumva unde aș putea găsi un xerox? mă întreabă un bărbat chiar când ne apropiem de intrarea în parc.Fiu-meu mă trage de pantaloni.– Hai, tati, acasă, că ne-așteaptă mami.Iar mie îmi stă pe limbă să-i spun nu știu, îmi pare rău, apoi să-mi văd liniștit de drum. Mă opresc totuși și zic:– Era […]

Juan Judas se plictisise așteptând autobuzul. Ofta și își aranja cu obstinație o șuviță de păr în vârful capului care-l făcea să arate ca un cocoș zgribulit. Umezeala din atmosferă crea o stare de somnolență. Ca să nu adoarmă, deschidea mecanic telefonul mobil și își admira calitățile fizice oglindite în ecran, după care privea în […]