Revistă de literatură și alte mofturi
Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea "poveste" de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea "Cel mai bun roman" la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru "cea mai bună povestire SF 2019" cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial
Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.
Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.
În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.
În timp ce scriam la articolul despre librăriile on-line am făcut zeci de căutări pe internet. Voiam să mă asigur, aşa cum fac de obicei, că nu scot vreo statistică “din burtă” sau vreo afirmaţie eronată. De multe ori căutările mă duc la titluri fără legătură directă cu subiectul ales, dar sînt totuşi chestii de […]
Vineri am fost la serviciu. Nimic neobişnuit. E ceea ce fac în fiecare zi de luni-marţi-miercuri-joi-vineri. Ceea ce scotea vinerea asta mai în evidenţă era o întîlnire cu noul manager de curînd adăugat pe schema organigramei… tocmai în fruntea secţiei de Fiabilitate. Şeful meu direct este managerul laboratorului, la rîndul lui el raportează şefului mare, […]
Felicia Mihali a absolvit Facultatea de Litere din București, secția Română, Franceză, și apoi facultatea de Limbi si Literaturi Străine, secția Olandeză, Chineză. În România a lucrat în București la ziarul Evenimentul Zilei ca jurnalist cultural. În anul 2000, emigrează la Montreal și începe să scrie în franceză. În paralel cu activitatea literară, la Montreal, […]
Trăim vremuri noi. Multitudinea de lucruri care se schimbă atît de repede în jurul nostru este greu de urmărit. Nu mai luăm notă de aceste schimbări, nu le mai observăm. Nu ne mai mirăm de nimic. În urmă cu cinci ani, de exemplu, nu exista imprimantă 3-D la serviciu. Acum, putem privi prin plexiglasul de […]
(Poveste eliminată din “Escroc SRL” deoarece nu se potrivea prea bine cu felul de a fi al personajului principal, care e prea dur, chiulangiu şi cinic ca să poată spune o poveste ca asta; Pentru cine a citit romanul, scena s-ar fi petrecut primăvara, undeva în apropierea liceului, în timp ce el şi fata chiuleau de […]
M-am aşezat în fund, pe podea, cu spatele rezemat de peretele rece şi alb. L-am aşteptat să se mişte, să-şi revină şi să se întoarcă spre mine. Într-un tîrziu, m-a privit. Deloc surprins. “Salut, Yoghinule! Ce făceai acolo?” “Mi-am încetinit bătăile inimii.” “Nu ţi-e frică să nu ţi se oprescă naibii de tot?” “Parcă ai […]
Vă propun un tur rapid în jurul lumii prin intermediul ziarelor. Pornim din România unde am găsit un titlu perfect pentru a atrage cititori reduşi mintal: Se pare că Nostradamus ar fi prezis valul de emigranţi care au venit în Europa. Tot ce ne rezervă viitorul a fost deja scris în şarade de Nostradamus, din […]
Cartea asta face toţi banii (dar eu am luat-o totuşi de la bibliotecă). Întinsă pe 828 de pagini, pe alocuri dense, dar şi cu foarte mult dialog, se subînţelege că nu este recomandabilă cititorului slab de înger, ca să zic aşa, adică celui care nu vrea să-şi disloce umărul – cum mi-a spus cineva despre […]
Dacă vreţi să vedeţi un film care, garantat, nu o să vă dezamăgească, vă recomand „The Man from U.N.C.L.E” – apariţie nouă. Promisesem copiilor să-i duc la „Mission Impossible – The Rogue Nation” dar ajunşi la cinematograf avem surpriza să constatăm că nu mai erau bilete. Uitasem că era marţi, iar marţea este ziua cînd, […]
„Cel mai simplu mod de a jefui o bancă este să deschizi una.“ Asta n-a declarat-o un hoţ, ci un bancher. Un mod original de a spune că activitatea de bază a băncilor este furtul la drumul mare. Acum cinci sute de ani, adică demult, pe vremea când Biserica avea puteri depline şi probabil încă […]
(titlul e traducerea unuia din sloganele companiei de matrimoniale Ashley Madison: Your wife is hot, but so are ours) Prin 2002 făcea furori un film cu Diane Lane, Richard Gere şi Olivier Martinez care se numea Infidela (Unfaithful). Aşa cum sugerează şi titlul, soţia – jucată de Diane Lane, îşi înşeală soţul (pe Gere) cu […]
Apoi am discutat despre Poliţist, întrebîndu-ne dacă o să scape teafăr din misiunea de şase luni din Buzău. I-am povestit că vorbisem la telefon cu Adi din Canada, dar nu s-a mirat, ca mine, că la cît era Adi de afon la engleză, tot reuşise să-şi găsească serviciu în doar o lună. Muncea în Toronto, […]
Are Asimov un eseu satiric excelent, Tragedia Lunii*. Dintre toate inconveniențele pe care le pune în cîrca unicului nostru satelit natural, mi-o amintesc numai pe aceasta: privind cerul şi observînd astrul care ne survolează cu o atenţie constantă de cînd există umanitatea (şi mult înainte), noi, oamenii, am tras concluzia că sîntem centrul Universului, că […]
Vladimir Nabokov este bine-cunoscutul autor al Lolitei, dar succesul său nu se limitează la literatură. A fost de asemenea și un pasionat colecționar de fluturi, având studii apreciate în domeniul entomologiei, iar specia de fluturi Nabokivia a fost numită astfel în onoarea lui. Nabokov nu a învățat niciodată să conducă, așa că depindea de serviciile […]
În primăvara anului 1952, mama i-a dat uimitoarea veste că e însărcinată. Eileen nu-şi văzuse niciodată părinţii ţinîndu-se de mînă. Dacă mătuşa Kitty nu i-ar fi spus că se întîlniseră la un bal dansant cu muzică irlandeză şi că se făcuseră remarcaţi acolo ca o pereche de dansatori redutabili, Eileen ar fi crezut poate că […]
Acum cîteva săptămîni am terminat de citit al doilea roman al scriitorului Florin Irimia. Primul, “Defekt”, a fost laureatul Festivalului Primului Roman de la Chambéry, ediţia 2013. În 2014 i-a apărut şi un al treilea roman, “Cîteva lucruri despre tine”, publicat la Polirom, colecţia ErgoProză. Cartea m-a surprins în primul rînd ca stil de scriere. […]
Dacă credeaţi că prostia umană are limite, vă recomand acest excelent film documentar realizat de HBO după cartea cu acelaşi nume, carte cîştigătoare a premiului Pulitzer în 2013. Realizat din mărturiile a mai multor foşti membri ai bisericii Scientologiste, filmul începe cu cea a lui Paul Higgins: “ Avem 21 de ani, locuiam în London, […]
Primele părți ale articolului le găsiți AICI și AICI. Vi s-a întîmplat să vă duceţi la o piesă de teatru complet lipsită de decoruri? În cazul unui răspuns afirmativ, care este primul gînd prin care v-aţi explicat lipsa lor – pentru că, în definitiv, decorurile îşi au rostul lor în stimularea imaginaţiei, ajută la crearea […]
Prima parte a articolului o găsiți AICI. Nu este vreun secret faptul că scriitorii îşi aleg de multe ori personajele dintre cunoştinţele, rudele sau chiar prietenii lor. Ce ar fi fost Pe drum dacă Kerouac nu l-ar fi avut în centru pe nebunul care îşi trăieşte clipa, Dean Moriarty? Cum ar fi putut Ken Kesey […]
„No, thank you” este o colecţie de povestiri apărută în 2014 la editura Herg Benet și a doua carte a Alexandrei Niculescu, după „Săptămîna merelor coapte”. Terminînd de citit, părerea pe care mi-am format-o despre autoare, prin prisma culegerii „No, thank you”, este una extrem de pozitivă. Spre deosebire de alte cărţi de proză scurtă […]
Scrierea unui roman poate fi asemuită, aşa mai plastic, cu crearea unui joc pe computer. Cu toate că nu obişnuiesc să joc jocuri pe computer, fac această paralelă pentru a explica mai uşor. Un designer de jocuri pe computer se joacă în timp ce creează (să zicem) labirintul, monştrii care îl urmăresc, armele cu care […]
Dr. Florica Courriol este traducător din limba română, autor al unei teze de doctorat despre Proust şi romanul modern românesc. Filolog şi eseist, Florica Courriol trăieşte şi lucrează în Lyon, alături de soţul ei, Jean-Louis Courriol. Felul cum l-a întîlnit pe viitorul soţ, cum el a acceptat sa fie trimis de ministerul său ca profesor […]