Categorie: Proză scurtă

Începând din acest an şcolar ne-a venit la clasă o nouă profă de română. Meserie curată! Tinerică, frumuşică şi plină de importanţă, aşa cum îi şade bine oricărei profe de română. Nu vă zic că toţi băieţii, mai puţin eu, erau pe spate încă din prima oră. Avea ciorapi cu o dungă care se ondula […]

Vlad îşi luă ghiozdanul şi porni către şcoală, fără a se grăbi deloc, deşi ştia foarte bine că era important să nu întârzie la prima oră; avea teză la limba română. Şi mai erau doar cinci minute până începeau orele. Totuşi, nu se grăbea deloc. Învăţase sau nu prea… Mai mult superficial; nu se ostenise […]

Cobor din autobuz și cu pași înceți mă îndrept spre casă. Recapitulez în gînd evenimentele din timpul zilei și intrînd în bloc îmi dispare într-o secundă și puțina bună dispoziție pe care o mai aveam. Cred despre mine că sînt destul de tolerantă față de oameni în general dar ce e prea mult e prea […]

Clac, clac, clac, angajata de la agenție bătea butoanele tastaturii cu o virtuozitate de măcelar. Stăteam pe marginea scaunului încercînd să ițesc o privire pe monitorul misterios. -Poa’ să fie și mai tîrziu?… -Pardon?! ce mai tîrziu?… -Păi mai tîrziu decît vreți dumneavostră să plecați, răspunse femeia vădit indiferentă rumegînd o gumă roz. -Este vreo […]

Trenul aleargă nebun pe şinele încinse de arşiţa soarelui, cu ferestrele deschise pe hol şi în compartimente, iar aerul fierbinte te izbeşte peste faţă şi trup din toate părţile. Mă lipisem de bancheta maro, jupuită pe ici pe acolo, aşa că m-am ridicat şi mi-am scos uşor braţele afară pe fereastră, vânturându-mi privirea peste câmpurile […]

Urbea fierbea. Apariţia ei îi pusese pe toţi pe jar, trezindu-le instinctul. Nu era genul său, dar trebuia s-o aibă şi-i luase urma ca un animal de pradă. A fost mai rapid. Haţ! a furat-o de sub nasul unui nehotărât. Învingător a amuşinat-o, acolo, în public. Mirosul proaspăt i-a invadat nările, incitându-i simţurile. Era în […]

Manda Hornoaia avea şi o poreclă urâtă. De fapt, era traducerea prenumelui ei în argoul rusesc. O poreclă greu de reprodus. Nu şi pe Valea Seacă, unde lumea vorbea fără perdea şi fără veşminte. Adică dumnezeieşte, cum zicea Nabuco Mătăsăreanu, cu aluzie la faptul că feţele bisericeşti, pe zidurile aşezămintelor de cult ori în tablourile […]

Călătorule, opreşte-ţi paşii la umbra binecuvântată şi caută să-ţi tragi sufletul bucurându-te de minunea numită viaţă. Odihneşte-ţi privirea pe un fir de iarba să-l vezi cu câtă bucurie se pleacă la mângâierea tandră a adierii sau sub îmbrăţişarea vreunei gaze pornite pe calea către soare. Lasă fuga ta disperată căci nimic nu poate astâmpăra foamea […]

În Seniors Residence veniseră încărcaţi de iluzii! Al vostru e! Vă aparţine pe de-a-ntregul! Veţi fi între voi, seniorii! Vă veţi bucura de facilităţi moderne şi de confort! Adio discriminări! Nu vă mai paşte ageismul! Aşa sunau asigurările celor responsabili de aducerea lor aici, fie că erau proprii copii, uşuraţi de corvoada ocrotirii părinţilor, fie […]

Ghemuit pîndește în scorbura copacului adulmecînd lemnul putred și ascultînd șoapte ademenitoare ce-l ajung din lumi pentru el intrezise. Fața albă aproape stăvezie luminează fluorescent în întuneric, părul lung și negru lucește umed încolăcindu-se pe umerii ascuțiți iar ochii roșii, morți, subliniază apariția ireală. Buzele vinete sînt deschise într-o așteptare flămîndă iar buza de sus […]

Motto: ” Departe nu alerg ca râul, căci cine uită se destramă.” Grigore Vieru Noutăți. Câinele bunicii a murit peste trei zile după bunelul. Nu a murit, l-au omorât, l-au omorât fără motiv, pentru că e câine și cineva nu iubește câinii. În curte m-a întâmpinat un nou câine, un țânc negru care nu semăna cu Pepe, […]

În vis, auzea vocea lui, clară, rece ca un pahar abia scos de la congelator, cum îi şoptea încetişor ei, de după spatele lui încolăcit în semnul întrebării, mărturisindu-i acea destăinuire care pe ea o gâdila în propria ei intuiţie dar o cutremura totodată când îşi calcula fulgerător printre vorbele lui şansele ca ea să […]

Februarie, 2015 De câteva zile stau în carantină. M-a ajuns şi pe mine febra şi hipersecreţia de mucus, aşa că a trebuit să închid uşa şi să mă aşez cuminte în pat printre cărţi şi ceaiuri cu mai multă lămâie decât zahăr. Doar nu m-oi răzvrăti eu contra bolii. Încerc să mă înţeleg omeneşte cu […]

De fiecare dată când plec să umblu drumurile simt cum simțurile lumii înconjurătoare mi se urcă la cap, toate detaliile încep treptat să mă copleșească și visez să scriu câte un mic, poate vag, paragraf despre fiecare, așa numită, chestie pe care o remarc așa cum numai o dată o pot remarca, o singură dată […]

Vacanţă. Plictiseală. Mara fusese din nou trimisă la bunici. Nu că nu i-ar fi plăcut acolo, dar nu avea copii de seama ei prin preajmă, iar oamenii mari nu aveau timp pentru ea. Pe de altă parte, Ica nu avea cărţi, nu avea calculator, nu avea videoplayer, nu avea multe… Încercase să o ajute cu […]

Ziua începea să-și croșeteze o dantelă străvezie la poalele mantiei, acoperind cu ea franjurile zdrențuite ale nopții. Orașul se trezea încet din amorțeala unui somn agitat. Felinarele mai trimiteau o ultimă rază palidă spre vitrinele adormite. Uitate de ploaie, bălțile cenușii se încrețeau în răcoarea dimineții. Ici și colo un gunoier cu o țigară în […]

Suflet gemelar, împart cu pescăruşul salvat lăuntrul său! Marea mă surprinde… unda nu e rece, dimpotrivă! Dau să probez imersiunea! Sunt imponderabil… Eliberez energii… Luminiscenţa stranie mă invadează, îmi disipă fiinţa. Devin halou salin! Sunt aspirat… Îmi văd corpul, atârnă pe stâncă… Apăsător apus tomnatic. Biata ofrandă dispare pripit, o şterge un talaz retractil… În […]

Este tîrziu la amiază. Ultimele raze de soare se preling pe acoperișuri, scăldînd casele moleșite de căldură, într-o lumină moale. Sătulă de singurătatea apartamentului ies în stradă hotărîtă să ignor gîndurile care se strecurau din colțurile camerei pustii. Îmi lipesc spatele de zidul cald, închid ochii și încerc numai să ascult, să miros lăsînd liniștea după […]

Târgu-Mureș. Pot pune punct după acest oraș și să cred fără naivitate că am expus deja o poveste. Cu țigara în gură imediat ce am coborât din al treilea tren schimbat până aici (undeva la 18 ore, un fleac), mă uit cu ochii roșii după o cafenea, un loc oricât de infect în care să […]

Felinarul din fața ferestrei aruncă o lumină palidă iar fulgii argintii dansează în jurul becului topindu-se lin în întunericul străzii.. Cu lumina stinsă visez încercînd să număr fulgii jucăuși. Țin scrisoarea în mînă dar gîndul îmi zboară departe, la miros de vară, la picioare goale arse de soare, un zîmbet nevinovat, o cămașă decolorată, o […]