Revistă de literatură și alte mofturi
În dezbaterea publică iscată acum câteva zile în ziarul Libertatea, în care scriitorul Bogdan Alexandru Stănescu este acuzat de rasism de activistul Valeriu Nicolae pentru imaginile puternice prin care descrie minoritatea romă în romanul Copilăria lui Kaspar Hausner – se trasează limitele unui discurs cu o retorică impecabilă și de o parte și de alta […]
Indiferent de subiectele abordate până acum, câteva elemente au rămas constante în scrierile lui Radu Găvan (vorbesc din perspectiva unuia care s-a întâmplat să citească tot ce a publicat): macabrul, poezia, realismul brut, dar și o linie firavă între vis și realitate. Lumile construite de el au tendința să se desfășoare în întuneric, deși întotdeauna […]
Conștientă de farmecul ei, Cristina își ridică un pic mai sus rochia vaporoasă ca să i se vadă mai bine piciorul bronzat. Tipul ăsta o intriga, simțea instinctiv nevoia de a-i atrage atenția asupra ei. Oare de ce? Îl întâlnise la expoziția lui personală – „Miraje” din București la o galerie unde mama ei organizase […]
Stau cu băieții pe terasa unui hotel din Băile Govora, când mă sună Petru. Lucrează la Dedeman ca șofer; uneori, când au lipsă de oameni, mă ia cu el, dacă nu sunt prea beat sau nu am altă treabă. De obicei nu am, așa că îl aștept să vină. Între timp mai golesc o bere […]
Cine ar fi putut-o uita pe Amalia Taină? După întâlnirea cu aceasta fată, viața ei nu mai putea fi la fel. Oricâte serii de elevi avusese în lungii și interminabilii ei ani de profesorat, amintirea niciunui copil nu i se dizolvase în sevele sufletului, o amintire din care ar fi putut să trăiască atunci când […]
Un cancer vaginal a fost responsabil pentru cel mai exploziv orgasm din viața ei. De fiecare dată spune la fel, dar de data asta chiar a fost cel mai cel. Au contribuit timpul îndelungat de când punea totul la cale, îndoiala, lipsa semnalelor evidente strecurate ingenios printre zeci de alte semnale interpretabile în fel și […]
Undeva, departe, zic unii că ar putea fi Balaurul. Există cu adevărat, sau este doar o legendă, n-ai de unde să știi. Tot ce poți să faci este să te gândești la el, să te întrebi dacă o fi așa cum ți-l zugrăvesc unii și alții, să îți imaginezi ce s-ar putea întâmpla dacă ți-ar […]
– Da, da, da, l-a auzit pe bărbatul din dreapta ei răspunzând și s-a întors surprinsă.Era atunci masterandă în primul an la Universitatea de Arhitectură din București. Obținuse o bursă de studiu la Milano pentru tot semestrul doi și era în Italia de două luni. Se aruncase cu toată energia și pasiunea în studiu, dornică […]
Ali și Nuray erau cei mai bogați dintre săraci. Mai demult, închiriaseră primul cat al casei lor unui negustor care-și deschisese acolo o prăvălie cu rahat și covoare, cum mai erau alte câteva zeci pe acea uliță. Deverul nu mergea prea bine, dar le câștiga stăpânilor locului îndeajuns pentru cele de trebuință. Odaia era destul […]
În primul număr de toamnă al revistei Haita a apărut un interviu cu reprezentantul asociației bucureștene CB (Câini Bagabonzi). Articolul a cutremurat opinia publică întrucât a pus în lumina reflectoarelor o temă asupra căreia nu eram obișnuiți să reflectăm până acum: în literatura română și universală, reprezentarea câinilor albi este considerată nefastă. Stigmatizați cultural de […]
Putea să facă orice. Nimic din lume nu era prea departe. Prea aproape. Trona peste toate. Era liberă. Singurele limitări, acelea aparținând corpului, nu mai contau. Avea tot ce ea și mama ei își doriseră ca ea să aibă.În camera roșiatică lumina evita să intre. Perdeaua era o insultă. Razele treceau însă loveau puține părți […]
Pic! Pic! Pic! Cip cirip! Pic! Pic! Cip! Cip… Cip! Plouase mărunt, ploaie de primăvară, iar cerul nu se înseninase în întregime. Părea că voia să se mai lupte cu norii care-i acoperiseră strălucirea, scuturându-i până nu mai rămânea un strop de ploaie în hainele lor sidefii. Păsările își arătau bucuria, ciripind nestingherite. Frunzele copacilor […]