Moartea nu-ţi spune nimic cînd ai 10 ani. Trece pe lîngă tine şi nu o vezi, e un simplu cuvînt din şase litere, moarte e un cuvînt din integrame pe care eşti mulţumit că-l ştii. Mai mult mă impresiona cimitirul din curtea bisericii, cu mormintele-moviliţe pe care încercai să nu calci, bunica aprinzînd o lumînare […]
Autor: Cornel Balan
Mă consider un bun povestitor şi atît.
Escroc S.R.L. este prima mea "poveste" de 500 de pagini, publicată de Humanitas în 2013 sub forma unui roman.
Am luat cu ea "Cel mai bun roman" la Concursul de Debut Literar Unicredit/Banca Ţiriac.
În martie 2015, am fost ales laureat al Le Festival du premier roman de Chambéry (juriu din Franţa).
Al doilea roman, LIFTUL, a fost publicat în 2019 la Humanitas, în colecția Scriitori români contemporani.
Apariție în numărul 5 al revistei Iocan: Pe Ana Lugojana.
Cel de-al treilea roman al meu, Ultima Armată a aparut în 2020 la Casa de Pariuri Literare.
Nominalizat pentru "cea mai bună povestire SF 2019" cu Ultima Frontieră apărută în numărul 5 al revistei CSF. O altă povestire SF poate fi citită în revista Galaxia 42 unde deasemenea colaborez: Sferoidul. Locul 2 la Concursul Național de proză scurtă SF Helion 2021 (locul 1, neacordat):
Artificial
Locul 1 la acelaşi concurs din 2021 cu Maşina de teleportat contrafăcută.
Volumul de povestiri SF cu titlul Artificial apărut în 2022 la editura Pavcon.
În prezent, scriu un mini-roman SF cu titlul (provizoriu) Abundent.
De-a corupţia prin România
Pentru a avea succes îţi trebuie: ambiţie, un ideal, un plan de aplicare, o viziune, ceva inteligenţă, ceva noroc, ceva curaj. Ca să te realizezi în România îţi trebuie un ingredient în plus. Şi cu cît ai mai mult din acel ingredient, cu atît îţi sînt mai puţin necesare celelalte. Este mai exact spus acea […]
Şeherezada sau legătura dintre sex şi arta de a spune o poveste bună
Undeva în Escroc SRL, scriam Şeherezada este singurul personaj feminin de care m-am îndrăgostit. La primele corecturi am decis să elimin propoziţia respectivă (care nu se găseşte deci în versiunea finală), dar zilele trecute, negăsind nici un subiect de scris, mi-am amintit iar de Şeherezada şi mi-am dat seama că în toţi aceşti ani personajul […]
Trumbo
Filmul lui Jay Roach (a regizat comedii ca Meet the parents și Austin Powers) este un omagiu adus scriitorului şi scenaristului Dalton Trumbo (1905 – 1976), unul din “greii” Holywoodului de care eu însă nu auzisem, cu toate că a colaborat la cîteva producţii cunoscute tuturor, cum ar fi Spartacus sau Vacanţă la Roma (cu […]
Proză scurtă vs. roman
Există scriitori – cum este de exemplu laureata Nobel pentru literatură de anul trecut, Alice Munro -, care preferă proza scurtă romanului, în timp ce alţii, cum ar fi Orhan Pamuk sau Steven King, nu au scris niciodată altceva decît romane. Cred că dacă dintr-un motiv sau altul, prima formă de proză încercată a fost […]
Du-te şi pune un străjer – Harper Lee
Harper Lee s-a născut în Alabama în 1926 şi pînă să fi publicat acest al doilea titlu era doar renumita autoare a clasicului (de-acum) Să ucizi o pasăre cîntătoare. Apărută în 1960, cartea cîştigă premiul Pulitzer apoi, doi ani mai tîrziu, ecranizarea cu acelaşi nume va fi laureata a trei premii Oscar. Versiunea originală în […]
Extras din Liftul (de sf. Valentin)
Eram nerăbdator să-l văd atît pe Yoghin cît şi pe Eva, dar mărturisesc că am fost pur şi simplu uluit să-i găsesc doar la cîteva zeci de metri în faţa mea, mergînd agale pe Răcari, glumind şi sporovăind fără nici o grijă. De unde oare se cunoşteau? Deşi eram al naibii de curios să aud […]
Nevoia de a colecţiona cartea ca obiect de artă
Cred din ce în ce mai mult că arta este ţinută în viaţă din motive de curtoazie, ca un gest sentimental faţă de trecut. La ora de istorie ni se enumerau cele şapte arte : arhitectura, sculptura, pictura, muzica poezia, dansul, teatrul – ce au însemnat ele pentru umanitate. Arhitectura prezentului, cel puţin în America […]
Culturi, religii, ciocniri frontale
Multora le place să facă observaţia legată de calendarul islamic, care indică acum anul 1437 A.H. (acronimul vine de la “Anul Hijra”, sosirea profetului în Medina), concluzionînd că musulmanii sînt cu aproape şase sute de ani în urma “noastră”. Calendarul chinezesc indică 4713 pentru anul în curs fără ca asta să însemne că ei ar […]
Orăşelul copiilor (3)
Capitolul doi AICI – Ce maşină ruginită aveţi! – E ruginită de la ploi. Sînt multe ploi acide acum. Uite-te la norul care iese din coşul ăsta. Pare nor, dar tu ce zici, e nor de la Dumnezeu? E făcut de oameni şi ca orice lucru artificial, nu e natural, şi tot ce nu e […]
Puterea prostiei
“Prostia e precum mîţa lui Creangă: o dai afară pe uşă şi ea revine pe fereastră.” (citatul meu :) ) Îmi propusesem să scriu un eseu despre dragoste. Despre diverse tipuri de dragoste. Cea maternă. Despre iubirea pătimaşă. Dragostea pentru Dumnezeu. Dar nu puteam vorbi despre dragoste evitînd complet subiectul adiacent – al vacuumului care […]
Folosirea viselor în literatură
Probabil că visul este prima şi cea mai utilizată metodă de a introduce intriga în literatură – aceasta deoarece, nu întîmplător, literatura are nevoie de un ingredient esenţial, imaginaţia, iar în timpul somnului creierul are o capacitate uimitoare de a face asociaţii din cele mai neaşteptate. Fabuloasa viteză de derulare a viselor şi calitatea lor […]
Scrisul şi băutura
Motto: “Nu s-a scris niciodată un poem de vreunul care bea doar apă chioară.” (No poem was ever written by a drinker of water) Homer Evident, numai un bărbat putea scrie aşa ceva (mă refer la motto). Sînt convins că poetele, în marea lor majoritate, nu simt nevoia consumului de alcool. Asocierea consumului de alcool […]
Orăşelul copiilor (2)
Prima parte AICI 2. – Cum l-aţi făcut pe Codin să plece? – Nu eu l-am supărat. Degeaba vrei să mă cerţi. Tatăl lui Luci îl invita mereu pe Codin la masă. Cînd intrau în casă, Codin era singurul care nu uita niciodată să spună “bună seara” sau “ce mai faceţi, toate bune?” – El […]
Orăşelul copiilor (1)
1. – Vă spun: e cel mai tare serial, tre’ să fii tîmpit să nu te uiţi! Vreţi să vă explic puţin despre ce-i vorba, nu? Fiţi atenţi! E depre băiatul ăsta, care e super rapid – aşa s-a născut! E cel mai iute om de pe planetă, pricepi? Da.. numai că după vreo două […]
Experiment de scriere
În ultimul timp, aici pe site, am trecut prin cîteva experimente de scriere şi acesta a fost numai începutul, pentru că, după cum veţi vedea, vor mai fi. Prin urmare, aşa free style, fără introducere, cuprins şi încheiere, m-am gîndit ca ar fi un subiect numai bun de abordat. Cine a participat la ultimul concurs […]
Scrisul în colaborare (ce glumă! ☺)
Nu am putea discuta pe acest subiect începînd cu altcineva decît cu Ilf şi Petrov. Poate cel mai cunoscut şi perfect “duet” al literaturii universale, scrierile lor par atît de actuale, cel puţin celor din generaţia mea, încît e uimitor că au putut vedea lumina tiparului în Uniunea Sovietică a anilor 1920. Ambii s-au născut […]
Întors din Siberia în ’49
Întors din Siberia în ’49, trecut bine de prima tinereţe, bunică-meu, Ionică Radu, începuse să-şi verse amarul stricînd horele din sat. În opt ani de lagăr acumulase energii nebănuite, pe care le descătuşa acum iute, în băutură şi bătăi cu pumnii goi fără nici o miză, cu puţinii amatori disponibili. Cei din leat cu el […]
Despre copii, jocuri şi animale
Naiba ştie de ce mă încăpăţînez să revizitez mereu aceleaşi locuri. E un sătuc lipsit de străzi asfalate, cam secetos vara (nici urmă de pîrîu, islaz, lac) şi care devine groaznic de noroios după orice ploaie zdravănă. Cînd eram mic, luam cizmele de cauciuc ale bunicului ca să străbat curtea după ploaie, şi rămîneam înglodat […]
Closer to the moon (sau Nae Caranfil at his worst)
De ce l-aş critica eu gratuit pe Nae Caranfil, cînd este unul dintre regizorii mei preferaţi ?! (oricum după Mungiu şi Porumboiu). Vă daţi seama că îmi vine destul de greu să spun că ultimul lui film, Closer to the Moon, intră la categoria rateu absolut. Dacă vreţi să vedeţi de ce e capabil Nae […]
Grădinaru
Grădinaru este o apariţie pasageră pe la începutul romanul meu, Escroc SRL. Era cumnat cu bunicul şi avea vreo 45 de ani pe atunci. Deci unchiul ăsta, Costel, chiar a existat (mai trebuie s-o spun? :) ) Bunicul îl poreclise Grădinarul datorită grijii excesive pe care o avea pentru grădina din faţa casei. Întîmplările descrise în […]
Spectre – Sandwich cu Jambon
Slavă Domnului, cică e ultimul din seria James Bond – dintre cele cu Daniel Craig în rolul principal. Nici el nu mai avea chef să joace rolul ăsta şi nici noi să-l mai vedem. Gagiul a declarat de fapt că mai degrabă îşi taie venele decît să mai joace într-un alt film al seriei, şi […]