Revistă de literatură și alte mofturi
Am absolvit fac. Automatica București.
De profesie inginer software, profesor de informatică.
Scriu proză SF/F/H. Colaborez la revistele Gazeta SF și Helion. În 2017 am publicat un roman horror, Noaptea lemurienilor, la editura Pavcon, și un roman mainstream, Regele fluturilor, la editura Coresi. În 2018 am publicat un volum de proză scurtătot la editura Pavcon, Efectul Metamorphis, și un roman horror, Confesiunile Omului - cîine.
Obiceiul pe care îl aveam cu ani în urmă de a pune între paginile cărților pe care le citeam diverse obiecte avute la-ndemână pe post de semn de carte mi-a provocat, de multe ori, surprize din cele mai plăcute. Ca dintr-o capsulă temporală, uneori, răsfoind la întâmplare cărți demult citite și chiar uitate, îmi cad […]
Întâlnirea cu abatele m-a paralizat, din nou. Nu am zis nimic. Am ieșit afară, pe terasă. Încercam să înțeleg. Aveam nevoie să mă integrez. Am cercetat, dintr-o privire, marea, iahtul era tot acolo. Am revenit apoi în spatele casei și am inspectat pădurea. Părea foarte deasă, de neabordat și terenul începea să urce după câteva […]
19 Sala de mese era pregătită. În dreptul fiecărui scaun, câte o farfurie adâncă deasupra unei farfurii întinse, un cuțit, o lingură, o furculiță și un pahar. La două-trei scaune, câte un coșuleț de pâine. La fiecare al patrulea loc, un castron mare cu ciorbă de legume și un polonic. După ora două trapeza începu […]
3 Maiorul se opri la jumătatea frazei, văzând că Serghei își dă ochii peste cap din ce în ce mai des. Îl sprijini de subțiori și îl ajută să facă cei câțiva pași până la de patul de campanie aflat pe una din laturile garsonierei. Îl acoperi cu o pătură aspră, cazonă și ieși afară […]
… Sergentul Ismail Uzun a fost singurul camarad căzut la datorie. S-a înecat în prima zi de ședere a lor pe insulă. Acum, plutonul numără doar douăzeci de oameni. Fusese musulman. * —L-am cunoscut pe Ismail înainte să mă angajez aici, ca laborant, în proiectul Leggett-Scholess, zise Luca Serghei, după ce își drese glasul. Eu […]
1 Când maiorul Nichita Caraman deschise ușa îngustă a vestiarului, primul lui gest fu să pipăie cu mâna stângă întrerupătorul din perete. Cum nu-l nimeri din prima încercare, renunță rapid și-și duse dreapta la șold. Cu un gest profesionist extrase din toc pistolul și stătu așa preț de aproape o secundă, până ce ochii lui, […]
Dumitrești e un sat binecuvântat de natură. Adăpostit între dealurile înalte și împădurite care îl înconjoară din toate părțile, străbătut de albia largă și mănoasă a râului Râmnicu Sărat, satul se bucură mai tot timpul anului de un cer senin și de o climă stabilă și moderată, ferită de excesele crivățului și înghețului, care fac […]
În biroul de vânzări al companiei Aegean Windows & Doors aerul condiționat și calculatoarele zumzăie ca niște bondari. Pe un rastel aflat la vedere, în dreapta intrării, pliantele noilor modele de uși de intrare din seria Nantes, cu arcade gotice încadrate de muluri proeminente și vitralii multicolore, iau ochii oricărui client care trece pragul reprezentanței. […]
Mă străduiesc să scriu în așa fel încât nicio frază să nu fie plictisitoare. Oricât de lungi sau de scurte ar fi frazele, aș vrea ca fiecare dintre ele să sune pentru cine le citește ca o aventură în sine, nu ca un material de umplutură, plat, monoton. Cum pot să fac asta? Scoțând afară […]
„Vă vor da pe voi în mâinile dregătorilor, vă vor azvârli în închisori și vor ucide pe unii dintre voi. Voi, însă, să nu vă preocupați ce veți spune când veți fi în fața dregătorilor, pentru că vi se va da vouă cuvânt de la Duhul Sfânt ce să vorbiți în clipa aceea. Duhul Sfânt […]
Caprele bunicului erau negre, cu o stea albă în frunte și însemnate pe spate cu vopsea galbenă. Întotdeauna capra cea mai bătrână, șefa clanului, mergea în față. Când se oprea ea să lingă un bolovan de sare, se opreau și celelalte. Cel mai interesant lucru era traversarea prundului gârlei, având într-o mână sandalele și cu […]
Am început de câteva zile să pun pe Facebook o serie de fotografii îngălbenite de vreme, uitate mai multe decenii într-un sertar, în casa părintească. Cum era și firesc, fapta mea a stârnit interesul mai întâi al rudelor, al prietenilor, apoi al colegilor de școală, dar și al cunoștințelor mele de pe Facebook care nu […]
Prima parte a povestirii a fost publicată aici: https://liternautica.com/equilibrum/. Geneza Sophie se uita pe fereastră, refuzând să-l privească. Fără să fie nevoie să spună vreun cuvânt, Andy o simți că plânge. Tremuratul umerilor, respirația rapidă și zgomotoasă, gesturile smucite erau suficiente indicii ca să înțeleagă tot. Înghiți cu greu din felia de pâine unsă […]
1. Globul stătu jos trei zile, lângă perete, doar pe jumătate desfăcut din ambalaj. Pâlpâia slab, cu o lumină rece, sidefie, ca acele statuete reprezentându-L pe Iisus răstignit, care se vindeau pe tarabă pe lângă mănăstiri. Andy se întrebase, și nu o dată, dacă e foarte sănătos să le ții în camera unde dormi, deasupra […]
Într-un sat complet izolat de restul omenirii, situat într-o țară incertă dintr-un continent ambiguu (singurul argument serios că e vorba de Europa ar fi tradiția care atribuie celților un monument megalitic de la marginea așezării, în rest totul ar indica o țară din continentul sud-american), în care numărul locuitorilor este fix 281 și nu va […]
Cartea lui Vonnegut, Abatorul 5 (titlul original: Slaughterhouse-Five), a fost scrisă în anul 1969, în plină efervescență a mișcării Flower Power și este încadrată în mod tradițional în categoria romanelor satirice SF anti-războinice. Pornind de la un filon narativ obiectiv, anume faptul că autorul a fost făcut prizonier în Cel de al Doilea Război Mondial […]
Dacă spectatorul ar ști dinainte că filmul lui Roman Polanski La Venus a la fourroure (Venus în blănuri, 2013) are numai două personaje și acțiunea se petrece doar la interior, într-o sală de teatru, probabil că s-ar gândi de două ori înainte să apese butonul telecomenzii. Primul gând ar fi dacă diva de 50 de […]
Imediat ce trecu de Zürich, ale cărui acoperișuri rămăseseră într-o vale, pe dreapta, autostrada deveni insuportabil de aglomerată. Fusese prevenită: vezi că după Zürich o să-ți iasă înainte toți nemții ăia care se coboară în sud, spre Italia, în week-end, și o să se circule bară la bară. După Zürich, sau după Basel? Ce mai […]
1 Aerul condiționat zumzăie abia perceptibil. Deși are capul sprijinit pe două perne, Cornelia nu poate zări, din poziția în care se află, pe fereastra din fața patului, mai mult de câteva acoperișuri de țiglă roșie. Rezerva numărul paisprezece de la etajul șapte al clinicii de maternitate Noua Viață are vedere către lac, […]
Avem în mână o carte. De cele mai multe ori, un roman. De regulă, peste două sute de pagini. Dacă ar fi să fac o comparație gastronomică, un roman este un meniu de nuntă. Cuprinde aperitive reci, aperitive calde, supă, pește, fructe de mare, friptură, fructe, prăjituri, tort, înghețată, vinuri asortate. Whiskey, cafea și trabuc, […]
(Text înscris la Maratonul literar – februarie, 2016) Când l-am văzut pe holul Spitalului Universitar în cărucior cu rotile, însoțit de gardieni, am știut că cele douăzeci și patru de boli diagnosticate și-au dat mâna și s-au înțeles între ele să apară împreună la lumina soarelui, încă timid, al mijlocului de februarie. Primarul arăta într-adevăr […]
Filmul, câștigător al premiului Oscar pentru cel mai bun film străin al anului 2014, este despre înțelegerea sensului vieții la care ajunge un jurnalist al presei mondene din Roma, în pragul aniversării a șaizeci și cinci de ani. Jep Gambardella a scris un roman în tinerețe și a iubit o fată când avea douăzeci de […]