Revistă de literatură și alte mofturi
I Cor.14, 20: „Fraţilor, nu fiţi copii la minte; ci la răutate fiţi copii, iar la minte fiţi oameni mari” Căci iată, adevăr grăiesc și vă spun vouă că era în vremea lui Iohannis și a lui Grindeanu, în vara secetoasă a anului Domnului, 2017, în marele și agitatul oraș al Bucureștilor, a doua […]
Dragul meu prieten, Mă întrebi ce fac la orele acestea târzii din noapte și vreau să-ți mulțumesc pentru grija pe care mi-o porți. Abia am ajuns acasă și am pus de un ceai de iasomie, mă calmează aproape imediat aroma lui puternică… Te-am simțit de multe ori aproape, în gând, iar prezența ta îmi alungă […]
Băiatul își saltă ghiozdanul pe umeri. Îl așază bine, apoi își ridică ochii spre maică-sa. Zâmbește. – Sunt gata, mami. Pot pleca? Maică-sa se lasă într-un genunche și își trece degetele prin părul lui. Încearcă să îl aranjeze. Băiatul are un păr negru și des, mereu încâlcit ca al unui animal sălbatic. Imposibil de pieptănat. […]
Cum poţi descrie mai bine iadul, decât din mijlocul lui, iar ultimul film al lui Christopher Nolan pare să prezinte realitatea istorică a evacuării trupelor aliate de la Dunkerque, din timpul celui de-al doilea Război Mondial, plecând tocmai de la această premisă. Fragmente întregi sunt filmate de la nivelul celui implicat în respectiva scenă, proiectând […]
Ovidiu și Maria aveau o căsnicie fericită de peste trei ani. Într-una dintre nopți, în timp ce dormeau liniștiți, Ovidiu a auzit telefonul sunând. S-a ridicat buimăcit de somn, apoi a început să îl caute cu frenezie prin toată camera de teamă că Maria se va trezi și ea de la zgomotul soneriei. A plecat […]
Da, era un film de rahat, asta spunea o mamă în fiecare seară atunci când, cu telefonul în mână, își răsfoia feed-ul facebookian lăsându-se transpirândă când pe spătarul fotoliului, când pe brațele lui, când înainte, cu coatele pe genunchi, în bătaia artificială a aerului de la ventilator, iar un tată aproba, da, era de rahat […]
– Promite-mi ceva. – Cere-mi orice. Dacă stă în puterea mea, o să fac. Dar nu-mi poți pretinde – dau un exemplu – să fiu Dumnezeu sau să știu dacă plouă mâine. A râs și m-a privit direct în ochi, redevenind imediat foarte serioasă (sau îngândurată). Am sărutat-o pe păr, cum stătea așa culcată pe […]
Capitolul anterior AICI În 2003, prin vară, am fost disponibilizat. O formulare frumoasă pentru “dat afară”, dar în acelaşi timp un termen necesar care delimitează între a fi concediat din vina ta sau din contră, din raţiuni economice: restructurări, recesiuni şi aşa mai departe. Am primit un pachet “de plecare”, aproximativ patru luni plătite, apoi […]
SLOVENUL E ROMÂN -Ce faci, Cris? M-am oprit o clipă în loc, cercetându-mi prietenul împotmolit în intersecție, în fața trecerii de pietoni, înmuiat de ploaia sobră și măruntă, pe un oarecare vârf a multelor coline întâlnite în Sarajevo. -Mă gândeam la locul de muncă, la cei șapte așa ziși amici ai mei! se pornise pe […]
Dacă ai fi un dinozaur, iubirea mea, atunci ai fi un T-Rex. Unul micuţ, doar de vreun metru optzeci, la fel de înalt ca tine, omul. Ai fi gingaş şi ai merge atît de delicat şi atent cît ţi-ar permite ghearele masive. Ochii ar privi cu blîndeţe de sub fruntea ta osoasă. Dacă ai fi […]
Nu mai citesc revista «România literară», mai ales de când a devenit tot mai evident un instrument detestabil de punere la punct a scriitorilor care nu cântă în struna conducerii Uniunii Scriitorilor. Cum pe 15 ianuarie 2017 mi-am dat şi demisia din această organizaţie, transformată după părerea mea într-un redutabil bastion comunist, interesul meu pentru […]
Am fost și eu acolo. Am dormit în noroi și în apa îmbibată cu sânge. Am mărșăluit cu ranița de treizeci de kilograme în spinare. Am împușcat și eu oameni pe care nu i-am cunoscut vreodată, i-am ucis în mintea și în inima mea, i-am abrogat și i-am trimis înapoi la mamele și soțiile și copii lor, reci […]
Inspirat de cartea lui Florin Lăzărescu, mă gîndisem să scriu cîteva întîmplări şi să introduc unele personaje într-o serie de povestiri scurte, unele cu tîlc, altele poate fără, doar de dragul povestitului. * Monuments Men Doi bărbaţi intră în galerie şi, cu paşi siguri, hotărîţi, se apropie de mine, aruncînd priviri rapide în stînga şi […]
În 2014 am publicat Locus Solus, o carte ce este greu de clasificat. Unii o consideră un roman, alţii o lucrare conceptuală de lungimea unui roman şi încă alţii o traducere nefericită a unei lucrări clasice de ficţiune proto-realistă a romancierului francez Raymond Roussel. Pentru mine, lucrarea a fost un soi de auto-traducere pe care […]
În 2016 compania lui Zuckerberg a lansat un nou gadget: FB live. Unul din mesajele lor sună aşa: Transmite live pentru perioade îndelungate ca să atragi mai mulţi oameni. Cu cît transmiţi mai mult cu atît e mai probabil ca oamenii să-şi invite prietenii pe Facebook pentru a-ţi urmări transmisia. Îţi recomandăm să stai live […]
La marginea lumii, adică acolo unde începe Nordul, ținut în continuă micșorare și mare pericol de dispariție, singurul loc în care lăcomia fără margini a companiilor de petrol nu și-a întins încă bine pânzele, se află o națiune insulară, așezată pe o limbă de pământ cu o formă de animal cu creastă, o națiune străveche […]
Pentru că verdele copacilor sufoca albastrul albit de cele câteva sute de nori ai cerului și adierea vântului purta cu sine o mireasmă de verdeață și petale de flori multicolore, pentru că primele gâze se roteau în zbor comunicând în limba lor zumzăită informații microscopice și pentru că mintea scriitorului de serviciu căuta o localizare […]
E joi dimineață. Abia am ajuns la birou. Un șir lung de colegi cu fețe descompuse intră în bucătăria departamentului. Un alt șir de colegi cu fețe recompuse și ținând cești de cafea în mâini, iese afară din bucătărie. Pornesc calculatorul și mă trântesc pe scaun. Va fi o zi lungă. Tocmai m-am întors dintr-un […]
Se împlineau două săptămâni de când Miruna, Iris şi sora ei mai mare cu doi ani, Ada, ajunseseră la Educalandy pentru a-şi petrece vacanţa-premiu oferită de părinţi la sfârşitul clasei a noua. Centrul de educaţie se înfiinţase cu doar trei ani înainte, în 1992, şi garanta metode inovatoare de învăţare a limbii engleze, mâncăruri tradiţionale […]
Capitolul anterior AICI Începuse explozia în high tech: internet, fibre optice, reţele inteligente, routere etc. Ottawa se numea pe atunci Sillicon Valley Nord adică un fel de San Jose, California, dar fără plajă, ocean, surf şi fără climă bună. Aflu de la nişte prieteni români de o companie de telecomunicaţii care făcea angajări masive – […]
Săptămîna trecută am văzut acest film sud-coreean regizat de Park Chan-wook. Luasem contactul prima oară cu acest regizor acum vreo zece ani, cînd am văzut un alt film care a făcut ceva vîlvă pe atunci, Oldboy. Mie nu mi-a plăcut deloc, din cîte mi-aduc aminte e un film noir, ultra-violent, despre un tip care evadează […]
Capitolele anterioare AICI 4. – Fii atent, Alex, tu rămîi aici ascuns în boscheţii ăştia, o să vezi tot. O să vezi ce înseamnă să fii gangster. – Ce înseamnă să fiu gangster? – Nu tu, măi! Noi o să fim gangsterii, fraiere, spuse Costi apoi, îngrijorat că pe frate-sau l-ar putea nemulţumi aşteptarea lungă […]