Revistă de literatură și alte mofturi
Poartă un halat alb, ochelari și are picioare frumoase. Îmi trage colțurile gurii în sus, obligîndu-mă să-i zâmbesc. Îmi palpează ficatul, mă apasă tare pe burtă, mă ascultă cu stetoscopul, îmi ciocănește genunchii, mă pune să spun 33, își bagă mâna în gura mea ca să-mi pipăie amigdalele și urlă la mine: „Fir-ai să fii […]
In adolescență citeam memoriile lui casanova cu voluptatea cu care mănânci un pepene galben. O invidiam pe piticania de lautrec pentru că avusese 3000 de femei. Visam că mă strecor în culcușul lui jeanne duval pe care baudelaire nici măcar nu era în stare s-o penetreze cum trebuie. Că fac dragoste cu olympia lui manet. […]
Când vom dispărea încet-încet din memoria rudelor. cititorule, când pozele noastre vor deveni tot mai incerte, mai spălăcite. mai galbene, când nu-și va mai aminti nimeni de vocile noastre și vom deveni iarbă și buruiană și ne vor paște vacile, abia atunci, cititorule.
Și eu sunt un gigolo. ce le oferă plăceri intelectuale femeilor care n-au avut niciodată plăceri intelectuale. Plăceri artistice domnișoarelor ce nu pot deosebi un tablou de van eyck de un tablou de chagall. Un gigolo a cărui limbă apucă măselele de minte ale adolescentelor ca un clește stomatologic. Câteodată bat step pe tastele laptopului, […]
Poate că insuccesul cel mai grav al generaţiei de care aparţin – a celor care la revolta anticomunistă din 1989 aveam între 20 şi 25 de ani – a fost incapacitatea de a impune Legea lustraţiei, Punctul 8 al Declaraţiei de la Timişoara. Au fost eforturi civice, politice, individuale din partea multora dintre noi, adevărat, […]
În catastiful Addei acuzele s-au strâns: ,,Cum să îţi fie bine dacă te scoli la prânz, Şi încă te mai trage la ora unu patul? Abia pe la vreo patru începi să-ţi pui halatul Şi-apoi mai stai o oră cu tine la taifas. Se face-aproape şase şi încă nu te-ai ras, Uitându-te […]
E-o linişte suspectă, ca-ntr-o odaie goală. Mi-aprind c-un gest mecanic a treizecea ţigară, Mototolind cu scârbă apoi pachetul gol. Afară în pădure e-o iarnă ca la pol Şi parcă şi odaia a prins a face ţurţuri. Se lasă frig în casă. Se lasă praf pe lucruri, Şi […]
Lucram în învățămînt pe vremea aia, aveam într-o zi o „fereastră” , cred că cei mai mulți știu ce înseamnă. E o oră pauză între alte două ore „pline”. După pauza asta, țin minte, aveam teză la o clasă. Așadar, aveam fereastră și am ieșit prin sat. Acolo, în centru, erau cam toate „instituțiile” satului: […]
În seara asta poartă cercei cu piatră verde. De mult n-am pus picioru-ntr-o sală de concerte, Bărbaţii-au, văd, cravată. Şi, zugrăvit cu mov, Tavanul mi se pare un fel de malacov. Apare dirijorul. Ce pot să fac? Aplauz. A început orchestra c-un vals de Johann Straus, Cu-o muzică frivolă ce parcă-mi sună fals. Mai […]
Ce caldă-ţi este mâna în buzunarul meu! Păzeşte-o barcă veche aleea spre muzeu Şi-n juru-ne se mişcă înspre intrare plebea. Eu n-am văzut vreodată corabie aievea, Doar şoldurile tale undind ca nişte vele. Te iau nespus de tandru de degetele frele Şi îţi promit în şoaptă voiagii de tot fastul. Vorbesc cu-accent exotic şi am […]
E-o seară foarte intimă, senină. Prin colţuri umbre molcome preling. Adda e-n alb. Ea şade la pianină Iar degetele ei pe clape ning, Şi-n jurul său tristeţea se înnoadă Ca un şal negru. Parcă-n vocea ei Se-aud cum calcă renii prin zăpadă Şi clinchetesc în şoaptă clopoţei, Vorbind despre prăpăstii, de lavine, De […]
În cuhne este freamăt, gătitul are spor: Se rumeneşte şunca alene în cuptor, Şi se-mpletesc arome domol sub bagdadie. Acum e rândul Addei să facă alchimie. Iar oalele încinse şi formele de torte, Sub degetele sale devin nişte retorte Şi-n timp ce ochiu-mi cată […]
A început de-o vreme o dulce sihăstrie: Parcă-aş trăi cu Adda pe-o insula pustie, Eu negru precum Vineri, ea încă nefemeie. Şi-n jur e doar pădurea bătută de maree Şi soare şi lumină şi foarte mult văzduh. Pe sânii blânzi ai Addei cresc fragii din belşug. Şi cum îşi poartă paşii prin ierburile frele Îi […]
Arme, cartea rostită a șoimului & pisigăoaza nepedepsită aretha/ jukebox de cristal regină a imnului & el difuzat într-o rană de beată transfuzie i-ar păsa de unduioasa undă de sunet crispat & să-și lăcrimeze salutul marelui, oh, particularului el dorado reel & prăpăditului său zeu personal dar ea nu poate ea care e ghidul cui […]
Motto: „Dar soarta celor ca noi este să înfruntăm lumea ca niște orfani, alergând ani în șir după fantomele părinților noștri dispăruți”. (Kazuo Ishiguro, Pe când eram orfani) Tata îmi tot spunea că a văzut Ceahlăul de pe dealul Păunului, iar eu îi ripostam că am întrebat-o pe tovarășa învățătoare, care mi-a spus că nu […]
A mai trecut, o Adda, o zi de pacienţă. Cum ar fi fost la tine să vin în diligenţă Purtând pe cap gambetă şi-o floare la rever? Cum ar fi fost la tine să vin pe drum de fier Cu o valiză plină cu fleacuri de tot felul? Iar tu să fii, ca-n Cehov, o […]
A prosperat pe baza unei singure însuşiri speciale, o găselniţă ce îi permitea să înşele compania de electricitate încetinind turaţia contoarelor, cu aşa o precizie încît clienţii săi puteau să specifice pînă la suta de rupii cît voiau să economisească lunar. În deşertul ăsta pakistanez, dincolo de Multan, unde fîntînile din tuburi aveau pompe ce mergeau […]
Îmi era drag azi-dimineaţă să merg cu maşina spre serviciu pe străzile oraşului meu şi mă gândeam, în timp ce ascultam radioul, că totul se aranjează dacă avem răbdare şi planurile noastre se pliază pe realităţile vieţilor noastre, dacă avem înţelepciunea să ne uităm în jur ca să vedem lucrurile bune care ni întâmplă şi […]
Am terminat cu cina. E vremea de voroave. Ne aşezăm alături, vorbim despre ostroave Şi uneori ne scapă în loc de ,,tu’’ un ,,bre’’ Alături oare-i Adda? Ba nu! Ada-Kaleh, Iar ochii ei par boabe mărunte de cafea. Imaginează-ţi Adda, aici era raia Şi se duceau caice pe Dunăre la vale. Nişte copii cam gureşi […]
Aştept momentul ăsta de-atât amar de vremi. Pricep că nu îţi place să vin la Otopeni Şi plin de nerăbdare, privind mereu la ceas, O să te-aştept în faţă la Athenée Palace Cu mâinile la spate, ca un elev cuminte. Tu o să-mi ieşi cu gesturi molatice-nainte Şi-o să-ţi sărut obrajii precum un licean. Apoi […]
Unsprezece şi un sfert. Sîntem puşi în mişcare, transportaţi în autobuzul 13 A. Corpurile ni se apleacă la dreapta, la stînga, înainte şi înapoi, oameni de paie, în ritmul traficului de prînz. Locul meu e lîngă uşile de la mijloc. Laudongasse. Soarele pare absent, ca de obicei în noiembrie. Ochii îndreptaţi înăuntru. Nimic interesant împrejur. […]
Azi nu se mai poate zice că femeile fac copii „cum vrea Dumnezeu”. Azi femeile fac copii cînd vor ele și cînd aprobă și bărbatul. Înainte făceau săracele femei o grămadă de copii, că „așa a vrut Dumnezeu”. Mi-aduc aminte de Maria Munteanca, era la prășit la noi la vie, cu Ileana asta… am uitat […]