Dimineața este cenușie și nu am chef să mă gândesc cu ce să mă îmbrac, așa că optez plictisită pentru veșnicii mei pantaloni negri de iarnă, o cămașă culoarea untului și puloverul verde călduros. Trec ca în fiecare zi pe lângă aceleași blocuri cenușii, pe lângă Inter-ul în ceață și pe sub scrâșnetul sumbru al […]
Etichetă: recomandat
Între cine am fost și cine sunt e doar o intersecție
Când m-am decis să am o locuință doar a mea, îmi imaginasem cu totul altceva. Nu zic că sunt nefericit, dar nici nu locuiesc într-un loc prea primitor. Stau pe strada Numerelor Impare de aproape un an. Când am venit pentru prima oară acolo, căutam un loc pentru o perioadă scurtă de timp, iar gândul […]
Lăutarii urcă în cer
Pe vremea lui Ceașcă exista un bloc în Tecuci (sau poate în Adjud?) locuit numai de țigani-lăutari. Nu știu dacă mai este și astăzi. Un blocoteț ceaușist ca toate celelalte: coșcovit, cu inscripții pe pereți dovedind potențele sexuale fabuloase ale nației, cu paliere puțind vag a urină în penumbra becurilor chioare, cu scările din fața […]
Şoimul
Se sculase dis-de-dimineaţă. Musai era să se facă lumină când ar fi fost taman la marginea lanului, s-apuce paiul încă moale de răceala nopţii şi de roua dimineţii. Era vremea secerei şi el îndemna, că cine ştie cât avea să-i mai păsuiască vremea a bună?! Nici nu luă seama la femeia ce tot trebăluia pe […]
Un nasture albastru pe o pânză neagră
La școală, toată clasa era cucerită de compunerile tale. Colegii tăi le ascultau cu gura căscată, vrăjitiți de felul în care știai să potrivești cuvintele. Toți cei din jurul tău credeau că o să fii o scriitoare desăvârșită, însă tu nu te gândeai atât de departe. Imaginația ta era doar un fel special al tău […]
Inima care uita să bată
Inima sa-sa-sa-sare o bătaie. Iarăși atacul acela de panică de la primele ceasuri ale dimineții. Ca o cădere nestăvilită de ape învolburate. Ca un zgomot asurzitor de aspirator. Ca o salvă scurtă și seacă de tun. Ca zgomotul înfundat al unui corp care care se izbește de beton. Inima care începe să bată cu repeziciunea […]
Radul Mamei cel cu suflet de melc obosit
– comédie naţională cu cânticele – PERSONAJELE: Radul Mamei, haiduc Calul Elisabeta Ciobănița Rodica Hahahaha, crâșmăriță Ilie Belivacă, boier, exploatator, senator european Colea Slutu, șeful poterei Primul mesean Al doilea mesean Un trubadur Poterași, norod, lăutari Decorul sugerează o pădure. Se aud păsărele cântând. Uitându-se cu grijă în urmă, intră Radu Mamei şi Calul Elisabeta. […]
Transformare alterată
Un om cobora un deal deloc abrupt, ba din contra, foarte uşor curbat, cât să crezi că alunecă atunci când îl urmăreşti. Pe măsură ce se apropia de baza dealului devenea evident faptul că ține în mână un borcan gol. Forma omului era modelată de o manta închisă la culoare, din care se iveau nişte […]
Câmpurile și Träumenhelm
Câmpurile 14 67 94 Se întunecă afară. Soarele nu a apus complet şi încă mai aruncă lumini portocalii pe scaunele autobuzului. Ce ciudat trece vremea Eram în plină zi acum ceva timp, puțin după ce am plecat, când autocarul înainta liniştit între cele două câmpuri. Acum sunt aproape de primul sat, dar nu acolo îmi este […]
Liniştea
“Se iartă totul celui ce nu-şi iartă nimic!” – proverb chinez Eram un tânăr mândru, ce nu înţelegea încă pe deplin mecanismele ruginite ale lumii. Nu înţelegea că lumea aceasta în care supravieţuim liniștiți poate fi și o uriaşă cămaşă de forţă din care nu mai există scăpare. Era prin luna septembrie. Era o zi […]
vă rugăm, păstraţi liniştea!
Vintilă adună ziarele murdare şi le îndesă într-o pungă, după care, ţinându-se de şale, se ridică oftând şi apucă bidineaua plină de vopsea argintie. Avea de terminat o întreagă balustradă de scară şi era deja unsprezece dimineaţa. Privi absent picăturile de vopsea cum se prelingeau de pe ea şi se lipeau de hârtia ce acoperea […]
România, un caz
Eu mi-am format o părere, poate greşită, asupra societăţii româneşti confuze din ziua de azi şi pentru că sînt un tip pragmatic mi-am ales ca micro-reper o familie de la care, extrapolînd, încerc să înţeleg mai bine de ce nu funcţionează macro-organismul. Este vorba de nişte vecini (ai unei mătuşi) pentru a căror poveste ar […]
Extraterestrul (fragment din Satana)
Extraterestrul mergea scuturându-și picioarele pline de echimoze pe bordura ce străjuia spre câmp rampa, târând după el lanțul legat de gleznă, scormonind cu privirea printre gunoaiele care însoțeau parapetul scund și uitându-se din când în când cu jind și flămând la cei trei copii care se jucau nepăsători la nici două sute de metri de […]
Bot-de-Capră (fragment din Escroc SRL)
În rest, puţine lucruri notabile se întîmplau în micul sat podgorean, astfel că iute, zilele deveneau săptămîni, săptămînile se grupau în luni şi lunile creşteau în ani, fără ca nimic particular să se petreacă în viaţa lui Ionică. Ea continua să se ţese, monotonă prin însăşi ritmicitatea ei de fir împletit laolaltă cu alte sute […]
La stropit via
Când te uiți în sus „pe coastă”, vezi oastea de araci egali, fermi, parcă atingând cerul și păzind vița-de-vie. Adie ușor vântul. Lăstarii verzi fug în sus, tremurând spre lumină. Dedesubt, sub frunze, stau butucii: groși, întunecați, răsuciți ca niște coarne de berbeci de prăsilă. Tata, Augustin și Răducu stropesc via. Bărbații merg înainte pe […]
