Categorie: Proză scurtă

– Alo? – Tuşă, sunt Romeo, plec azi din Anglia şi am urgent nevoie de o cartelă de telefon. Îţi dau banii când mă întorc. Mă suni când o iei, să îmi dai codul. – Da’ ce-i cu vocea ta? – Am răcit, plouă într-una pe aici. – Da, şi pe aici! – Bine, ce […]

Sunt momente în care mă gândesc că nu am niciun viitor pe continentul asiatic. Mi se pare totuşi hilar că-mi fac astfel de griji când comparând cu foştii mei prieteni din ţară, o duc excelent. Cu toate că sunt plătit foarte bine, serviciul pe care îl am nu îmi pune deoparte bani de pensie. În […]

Zbura dinspre mare, zicea că vrea să vada lumea, în sfârşit…Era entuziasmat la culme când îşi imagina o altă împrejurime decât cea pe care o văzuse până acum.Mare îl plictisea, era prea întinsă şi sărată,atât de mare şi în acelaşi timp atât de îngustă încât nu mai avea ce să cunoască din ea,sau cel puţin, aşa […]

O dimineață grăbită în Iași. Iașiul meu și al lui. Eminescu și Creangă. Doar doi oameni mari. I-am vizitat astăzi pe fugă, așa cum îți vizitezi un bun prieten. Treci, îl saluți grăbit și pornești mai departe cu pași repezi, uitându-te în jos la fiecare înaintare, pe potecile străzilor când în urcuș, când în coborâș, […]

După o săptămână în care am fumat mai puțin de cinci țigări pe zi, dinții mi s-au albit vizibil. De ce trebuie să scriu prostii pe unde apuc? Locuiesc într-o căsuță la marginea orașului, la câțiva pași de pădure. Sunt foarte iubit și respectat datorită unei calități extrem de rare: pot să merg pe pereți […]

Ştiu că vei veni înapoi aici de unde ai plecat ştiu asta în fiecare zi şi nici acum nu mi-am schimbat părerea care-i doar părerea mea şi ajunge pentru că nu mai sunt altele care să umple vidul ăsta de idei în timp ce lumea se răreşte pe stradă parcă nimeni nu mai are chef […]

Privit din dreptul lui Saturn, Pămîntul avea încă acea aură specială de planetă vie. Un minuscul punct albăstrui într-o infinitate de materie moartă. Dincolo de Pluto, s-ar distinge doar în cazul în care ar trece prin dreptul Soarelui, obturîndu-i strălucirea, precum un gram de nisip. De aici, el nu există decît pentru că ştiu că […]

Ca să vă povestesc despre moș Mitriță Signeanu din Velești, trebuie să vă vorbesc mai întâi de inginerul electrician Oliver Heaviside din Camden Town. Acesta din urmă era un matematician și fizician autodidact, un fel de „savantul distrat”, dacă vreți. Oliver a trăit puțin mai înainte de Mitriță, în epoca în care încrederea în științele […]

Dimineață devreme și toți ceilalți din jurul meu par fresh, până și cățeii purtați în lanț de figurile lungi, ușor zgribulite ale stăpânilor, dau fericiți din coadă și își au vârful urechilor cocoțat în sus. Troleibuzul mai are două minute până vine, după cum e afișat pe tabela electronică a graficelor mijloacelor de transport în […]

Ciclul schimbărilor din viața mea este foarte îndelungat. Spunea Gabi, o fostă colegă de serviciu, operator calculator, devenită mai nou consilier clientelă la o Bancă (după ce fostul Centru de calcul a dat faliment): ea și cu soțul ei, Costică, tot fost operator calculator și el, actualmente patron de moară, deci morar, își cumpără în […]

1.  Omul șefului de fermă În fața mea stătea omul care s-a îmbătat de bucurie doar când a murit Gheorghiu-Dej. În bucătărioara de 3 metri pe 3 erau un pat, o sobă de teracotă cu plită și o măsuță lipită de perete. O căldură plăcută. Nea Grigore are presupun peste 70 de ani și se […]

Când mi s-a transmis că Șeful cel Mare mă aștepta în birou, m-am pregătit să-mi iau adio de la viața liniștită de până atunci. Figuram ca angajat al firmei de aproape zece ani, timp în care mai mult mă chinuisem să dau impresia că muncesc, decât să o fac propriu-zis. Mustrările de conștiință, pornite de […]

Bătrânul lăsă barda şi-şi înălţă ochii către cerul străveziu. Soarele se rădicase taman în mijlocul namiezii şi cuprindea tot locul cu braţele sale. Îşi scoase clopul lăsând suflarea vântului să-i mângâie pletele cărunte. Apoi luă şlengherul şi-l trecu peste faţă, petrecându-l peste ceafă după care îl lăsă să zăbovească prin plete, răscolindu-le şi buşumându-le. Şi […]

În amurgul torid al zilei de sfârșit de iulie roiuri de musculițe verzi se rotesc în aer. În luminișul dintre copaci, casa cu acoperișul de țiglă și aspect rustic își ridică semeț turnulețul mansardat. Pe podeaua de lemn a camerei de jos șede pe vine un bărbat, într-o ținută contemplativă, privind muntele înzăpezit de la […]

(Poveste eliminată din “Escroc SRL” deoarece nu se potrivea prea bine cu felul de a fi al personajului principal, care e prea dur, chiulangiu şi cinic ca să poată spune o poveste ca asta; Pentru cine a citit romanul, scena s-ar fi petrecut primăvara, undeva în apropierea liceului, în timp ce el şi fata chiuleau de […]

Visul Le simt calde și agresive, simt cum imi înec papilele gustative cu saliva cuiva, de aceea sunt conștient că lupul din mine întotdeauna va dori oaia din ea. Să fiu eu întunericul ce-i înghite limba, iar ea umbra vie de sub cariatidele de piatră? Să fiu eu bestia personificată de sub inutilitate adunată, alungată […]

Ei dragii mei, afară plouă. Când plouă, se spune că plâng îngerii, dar când plouă cu soare se spune că ei se bucură. Oare de ce or plânge? Din cauza noastră sau au ei motivele lor? Cine ştie, poate numai bunul Dumnezeu. Povestea spune că la fel plângeau cerurile de bucurie când a plecat viteazul […]

    Dimineaţa se vălătucea în aburii ce se ridicau din verdele incandescent şi crud al pădurii. Dealurile îşi unduie cocoaşele asemeni cămilelor în căutarea însetată a oazelor. Belareka îşi plânge curgerea, vecernie cântată pe voci tărăgănate într-o bisericî veche si prafuită. Confluenţa Sfârdinului se pierde printre crengile sălciilor, şoptind cuvinte neînţelese dulcei sălbăticii furându-l […]