Categorie: Proză scurtă

Bun băiat, Veselan ăsta, domnule doctor. Ați văzut și dumneavoastră ce fel de om este. Păi n-ar fi păcat să-l închideți la ospiciu, doar pe seama unor acuzații de doi bani? Hai, domne, că oameni suntem, ce naiba? Cum adică ați primit sesizări de pe Uliță? Păi dumneavoastră așa lucrați? Dă unu telefon, alo, spitalu […]

Ceci n’est pas une pipe, iar eu nu sunt eu și locul de unde vă scriu nu există. Am suferit mult timp până să mor, puțin câte puțin, în fiecare zi de când m-am îmbolnăvit. Mă stingeam și aprindeam iar ca un bec prăfuit cu filament subțire uitat în cămara gândurilor mele. Spre final, mă […]

– Pungă dorești?– Nu, nu, zice el părând ușor melancolic.Mi-a împins cu mișcări slabe laptele, un gem, cutia cu ouă, o pungă în care ghicesc o chiflă multicereale.– Și biscuiții? îl întreb.Nu răspunde. Ține încă mâna pe ei, subțirică și albă. Mă privește cu ochi goi de sub părul negru care-i cade peste frunte. Cum […]

Uneori e bine să trăieşti departe de lumea dezlănţuită, gândi Ioji în timp ce-şi rula o ţigară de foi, să fii asemenea Lunei şi lui Tinkerbell, iepele lui cele mai dragi de la fermă, născute, nu făcute din libertate, care îşi poartă libertatea ca pe un dat – în coamă, coadă şi copite – atât […]

Mult așteptata vacanță a sosit, de cât timp tânjeau, cât au mai vorbit despre asta, ațâțându-și dorința, entuziasmându-se doar cu gândul la ce va fi, doar reluând pentru a cine știe câta oară lista de bagaje – dar e firesc, o făceau pentru copii, ei cereau mereu: hai să vorbim despre când o să mergem […]

Mă numesc Tony și mă aflu aici pentru că prietenul meu cel mai bun s-a sinucis și am fost singurul care a primit o scrisoare de adio de la el.Să privesc direct în cameră? Mulțumesc, dar nu mă simt prea confortabil. E așa rău dacă mă uit în podea? Ok, am înțeles, o să ridic […]

Andra rămăsese în urma fetelor care se furișau pe după trunchiurile salcâmilor. Încă mai șovăia, gândindu-se dacă n-ar fi fost mai bine să fi plecat la școală, dar curiozitatea fu mai puternică. Se hotărî să meargă înainte. Se trezise în zori. Lăsase găinile prin livadă și se strecurase trăgând din afară zăvorul de la poartă. […]

– Ieie, watashi no nihon-go wa sorehodo umaku nai desuyo, i-a zis Masaaki Seidl Shishidou în japoneză, cu încetineala unui ulei care se prelinge, Claudiei Dumitru. Și asta înseamnă…　A vorbit încă o dată în japoneză, dar încet-încet, cu vocabular ușor de înțeles, ca și cum i s-ar adresa cuiva mai încet la minte.– Noo, noo, […]

Ionel Bădărău se afla în mijlocul unui câmp, cu capul plecat și hainele îmbibate de ploaie. Căruța sa se afla lângă el, cu una dintre roți sparte și calul obosit de la încercările nereușite de a trage vehiculul prin noroiul înmuiat de ploaie. Încerca să împingă căruța, dar nu reușea să facă decât câțiva metri […]

Glasul puternic al tatălui care uita mereu că e dimineață și că fetița încă mai dormea o trezi brusc și atunci simți frigul. Încercă să se zgribulească sub plapuma rămasă acum doar ei, de vreme ce ambii părinți se sculaseră și începuseră deja roboteala prin curtea plină de orătănii, dar nu mai reușea să adoarmă. […]

cobor din avion trăgând valiza după mine murdară jupuită la colţuri încercatăsunt adormit am moţăit tot drumul am citit ziare şi reviste am mâncat ce mi-au dat m-am supărat pe stewardesa indolentă şi neatentă mi-a trecut pentru că oricum nu m-a băgat nimeni în seamă m-am uitat pe hublou norii albi scânteiau şi am zărit […]

Când ajunse acasă, Radu își făcu o cafea și o puse pe mica măsuță de lângă fotoliul desfundat în care se tolăni desfăcând mapa de la Tudor cu însemnările fotografului. Erau file îngălbenite, amestecate, scrise mărunt dar elegant și ordonat, cu un stilou cu cerneală neagră. Nu erau paginate. Unele aveau dată, altele nu, câteva […]

Cu două zile înainte de Valentine’s Day mi-a telefonat și mi-a spus tare, clar și răspicat, să nu cumva să îndrăznesc să îi fac vreun cadou pe 14 februarie, că ea nu sărbătorește toate americanismele astea. Eu am dat să zic ceva despre faptul că și Sfântul Valentin a fost totuși un sfânt, că a […]

“[…] deschiseră în pripă ușa de la intrare,dar nimeni n-o mai auzi trântindu-se din nou;probabil că o lăsaseră deschisă, așa cumse întâmpla de obicei în casele undes-a abătut o mare nenorocire.” Metamorfoza – Kafka, citat selecționat după redactarea textului Mierla se agăță de o crenguță de păducel înzăpezită. O multitudine de bobițe roșiatice se-mprăștiară în […]

Crimă pasională în cartierul C., unde relația dintre doi iubiți s-a terminat în cel mai tragic mod posibil. O femeie a murit înjunghiată în urma unui conflict avut cu iubitul ei, Vasile Prunaru.Orbit de gelozie, bărbatul, cu care avea o relație de trei ani, a ucis-o cu brutalitate, înjunghiind-o de peste patruzeci de ori în […]

Liniștea de pe hol mă făcu pentru o clipă să cred că am greșit data sau locul. Festivitățile de început ale anului școlar se încheiaseră iar toți elevii intraseră deja la cursuri și începuse dificilul traseu al noului an, clasa a XI-a, din care anul trecut eu nu făcusem parte. Am văzut scris deasupra ușilor, […]

În Tokyo, dimineața începe cu sunetul unui cântec de pasăre, care se strecoară prin ferestrele întredeschise ale casei. Razele soarelui răzbesc prin întunericul nopții și încep să încălzească străzile și clădirile.Lumea se trezește încet, iar oamenii își fac drum prin oraș, cu pași grăbiți, spre destinațiile lor. Trenurile încep să pufăie, iar fumul lor se […]

Zâna Epamicalifrabracadabra (tatăl-zân era nițel cam amețit când a plecat să îi înregistreze nașterea și a nimerit la funcționarul bâlbâit de la primăria Orașului cu Zâne Aproape Perfecte – OZAP) mânca tacticos o felie de cozonac. O primise (în fine, cam impropriu spus, doar zânele nu stau la taclale cu muritorii; mai exact- îi fusese […]

Cred că toată povestea aceasta, a dispariției mele subite, ar putea face subiectul unui roman polițist demn de toată lauda, unul dintre acele romane care vând peste medie creând un trend momentan, fani și fane călcându-se în picioare ca să intre la evenimentul unde artistul își explică începuturile, metoda și hobbyurile, dacă nu ar fi, […]

– Ai auzit ce a pățit Mitică?Tanța a lăsat să-i alunece de pe buze această întrebare chiar înainte să se așeze la masa unde o aștepta prietena ei, Doina, de mai bine de o oră. Pentru ea, o bârfă bună valora mai mult decât o mie de scuze, așa că nici măcar nu a încercat […]

Căderea liberă prin vidul întunecat al nopții îi era acum singura scăpare din închisoarea gândurilor sale neclare. Inima îi bătea puternic, iar degetele îi tremurau pe balustradă, în timp ce privea în jos, spre asfaltul rece și pustiu. Victor Bauer era obosit, îndurerat și singur, iar viața i se părea lipsită de sens. Închidea ochii […]