Revistă de literatură și alte mofturi
Înainte să deschidă ușa, mama se uită pe ochean și, dacă tocmai trece vreunul dintre cei cu ureche de elefant, așteaptă toți trei, chiar se dau câțiva pași în spatele ușii, deși mama le repetă că nu mai e nicio problemă. Nu întotdeauna se vede clar pe vizor pentru că lumina nu se aprinde la […]
– Cine a făcut ca mine, ca mine să pățească, zbiară Grigore a lu’ Câlu. Cine a făcut ca mine, ca mine să pățească, rage încă odată după ce jandarmul îl împunge cu jordia lungă de doi metri. Duhnește prea tare ca să steie mai aproape, așa că-l împunge cu jordia aia când Grigore obosește. […]
– A ieșit frumos, spuse bărbatul plimbându-se din cameră în cameră. Îți place? – Da, zise femeia. – Silvana a făcut treabă bună. Și zici că toată mobila e numai de la Ikea? – Așa a zis. Nu ai văzut facturile, că doar le-ai plătit? – Nu am timp de plătit facturi. Contabila s-a ocupat. […]
Din pragul ușii de la intrarea în casă și până la poarta de la stradă sunt cam douăzeci de pași. Până în acest punct poți să te plimbi fără nici o restricție. Dacă vrei să treci dincolo de poartă trebuie să prezinți o declarație pe propria răspundere. În caz contrar riști să primești o amendă […]
După succesul meu de la examenul de bacalaureat tata a decis că am nevoie de puțină odihnă, mâncare sănătoasă și aer curat. Așa că s-a gândit să mă expedieze la Champdoux, unde unchiul Thomas, o rudă a mamei, deținea o proprietate agricolă. Când am auzit ce avea tata de gând, inima a început să-mi bată […]
La grădina zoologică, o gorilă a zvârlit cu rahat spre Aruto Date. L-a nimerit în față, chiar dacă Aruto s-a apărat instinctiv. – Ești în regulă? Remi Zeze, iubita lui, s-a îngrijit de el, abținându-se să nu râdă. Obrazul îi zvâcnea puțin. – Sunt în regulă, în regulă. – Serios? Te-a lovit cu rahat, […]
Ne-am dus în ziua aia, dragul mamii, să vedem cum taie rușii vițelul. Îl găsiseră la badea Teofil. Îl ținuse ascuns într-un staul, în pădurea din spatele casei. De când intrase armata în sat, nu prea mai aveam ce mânca. Umblam lihnite de foame cu zilele, biata Anuța ne dădea nouă și puținul ce-l căpăta. […]
Îl trezi lumina soarelui, care pătrundea puternic printre perdelele elegante ale dormitorului, ale cărui ferestre dădeau spre est. De obicei îl dezgustau femeile de ocazie cu care își petrecea uneori nopțile, dar acum, privind chipul delicat, liniștit și deloc vulgar al celei care încă dormea în patul lui, se simți scârbit doar de el însuși. […]
E cel nou, a șoptit o colegă din prima bancă. Mai bine venea ăla sexi și la noi, s-a bosumflat altă fată. El mi-ar plăcea să stea în fața clasei, să se plimbe încet și să ne tot povestească. Lasă-l, măi, că-i căsătorit, i-a născut nevasta al doilea copil, a și venit cu el, […]
Dinspre cușca de lemn a câinelui se auzea lanțul zornăit cu furie. Bărbatul care stătea la masa din curte aruncă o privire peste ochelari, se întrerupse din careul de Sudoku pe care-l rezolva, ridicându-se cu un oftat de bătrânețe, lung și adânc. Păși cu greu, amorțit, apoi tresări și se uită repede la ușa […]
Orașul nostru are și filarmonică. În fiecare joi, cu excepția perioadei de vară când stagiunea e închisă, se organizează concerte. Sunt invitați dirijori și soliști din țară și străinătate. Publicul fidel al concertelor îl reprezintă generația de peste șaizeci, mulți pensionari, intelectuali. Sunt oameni prevăzători, și-au procurat din timp abonament, au locul lor, rezervat și […]
„Iubitule, La noi plouă de o săptămână. Blacky a fătat șapte pui. A trebuit să alung șase. Am plâns două zile. Chiar a trebuit să o fac. Crede-mă că a trebuit, altfel muream cu toții. L-am rugat pe domnul Atanasiu să-i ducă departe, la marginea orașului. Le-am pus într-o sacoșă o jumătate de pâine […]
Boboci verzi prinși de ramuri tremurânde creșteau în praful gri al dimineții. Parfumul florilor roz de salcâm împânzea bulevardul umplând nasurile fine ale puținilor orășeni ce pășeau elegant pe trotuarele cu asfaltul sărit din loc în loc din încăpățânarea vreunei rădăcini de copac incisive. Păsări ciripeau mutându-se în roiuri mărunte de pe un acoperiș […]
E ultima dată când suntem în casa asta, am bătut două sute cincizeci de kilometri de la Bucureşti ca să hotărâm ce flecuşteţe vrem să mai luăm cu noi. Stau pe un scaun la bar, asta ne-a încântat de la început: că avea bar şi că puteam să ne cocoţăm pe scaune înalte, de […]
Ikumen = bărbat care crește un copil Dar fundul îl durea foarte tare. Daichi Yagami era tot timpul săgetat de o durere ascuțită și violentă. Simțea o umezeală oribilă. Din anus i se scurgea treptat puroi. Când se întorcea acasă, trebuia să își șteargă fundul cu hârtie igienică. Altfel, i-ar fi fost pătați de […]
Era zi de organe, cu ele se începea. Consistenţa celor mai vânoase, ca inima sau rinichiul, contrasta cu a celor mai făinoase, ficatul sau plămânii. Noah şi le imagina în cârnații de pe vremuri, despre care povesteau adulţii. Aveau în ei tot felul de organe măcinate şi tot felul de plante şi mirodenii, care […]
– Tu te auzi ce vorbești? spune Marcela, vizibil iritată. Realizezi ce bazaconii poți să debitezi? Nici măcar nu ridică ochii din carnețelul ei. Continuă să facă mai departe calculele cu ce au cheltuit în ziua aceea, ca în fiecare seară înainte de culcare. – Măcar dacă te-ai uita tu puțin. Poate vezi mai […]
Și m-am jurat că nu o să mai culeg autostopiști. Riscul este că te enervezi de nu mai poți, avantajul e că te inspiri, și cu ocazia asta mai ai din când în când ce povesti. Și la urma urmei e și păcat de la Dumnezeu să treci așa, pe lângă călătorii semiclandestini aflați mai […]
Dascălul Otluvakin stă în strană și ține între degetele lui groase o pană de gâscă, cu partea de sus roasă între dinți. Fruntea îngustă i s-a încrețit, iar pe nas are pete de toate culorile, de la trandafiriu până la albastru închis. În fața lui, pe scoarța roșcată a Pomelnicului Floriilor, se află două […]
Îl cumpărasem de la magazinul muzeului Luvru. Această replică reuşită costase 45 de euro. Înainte să mă hotărăsc am citit cu mare atenţie bileţelul descriptiv din cutiuţă, la care era ataşat şi un mic certificat de garanţie, în care se preciza că pictura miniaturală de pe spatele lui este executată manual: Figurine d’hippopotame (vers 3800 […]
Liniștea periferiei îngloba și cel mai acut sunet, provocat de rara trecere a vreunei mașini. Se puteau auzi florile și iarba și frunzele plantelor prăfuite tușind. Ultimele razele ale soarelui luptau pentru teritoriul urban cu umbrele înalte ale clădirilor. Vreun locatar își târâia șlapii pe pavajul ceaușist și trăgea din țigara fără filtru cu […]
Dormisem ca în tranșee, adică mai mult moțăisem decât altceva. Pe la 1:30 cățeaua s-a dus să bea apă și, în timp ce lipăia, vântul a mișcat o creangă în curtea din spate care a activat senzorul de mișcare aprinzând becul orbitor. Vântul nici nu s-a sinchisit în schimb cățeaua efectiv s-a speriat de […]