Revistă de literatură și alte mofturi
Şoferul autocarului deschisese doar uşa de la mijloc pentru că nu-i plăcea să mişune pasagerii întruna pe lângă el, să-i pună câte o întrebare sau să-l salute. Înăuntru erau deja două femei, cumnate şi vecine, un cuplu de tineri, în spate de tot, şi încă trei fete, colege de facultate, când au urcat Calista – […]
Imediat după ce s-a întors acasă, Nishiaki Madono a fost surprins de îmbrățișarea soției lui, Akemi. Corpul ei era cald ca o scânteie. ― Ce s-a întâmplat? ― E secret. Dar Akemi nu se putea opri din zâmbit. Mergând în sufragerie, a observat că exista un tort pe masă, cu o păpușă-bebeluș în vârf. ― […]
(din ciclul ”Duioase insomnii”) . Și parcă n-ar fi destul de straniu, că te trezești nopțile purtând de grija avioanelor care trec la mii de metri deasupra nesomnului tău, afectat de faptul că nici piloților, nici călătorilor moțăind în scaunele incomode nu le pasă că exiști, că nu dormi nici atât nu le pasă, fiecare […]
Viața la liceu a lui Manabu Senkawa era ordinară. Dar a devenit oarecum faimos, pentru că avea gambele anormal de păroase. În vacanța de vară, studenții locuiau într-un singur dormitor. Atunci toți au văzut, în baia comună, părul de pe gambele lui Senkawa. El nu ar fi vrut să își arate gambele, deoarece știa că […]
Beatrice intră în cameră grăbită, aruncă geanta pe unde apucă și se duse direct pe balcon. Aștepta momentul ăsta de două luni, de când începuse vacanța. Se uită direct spre mare, inspiră briza acesteia sărată, trase cu ochiul la piscina de sub balcon și apoi privi din nou în zare, cu mâinile încleștate de balustradă. […]
Calendarul din dormitor, cel din birou, cel de pe măsuţa din sufragerie, care a rămas goală după ce am scos telefonul fix şi cel din bucătărie aveau înconjurată cu pix roşu şi îngroşată bine o dată: 12 iunie- era data stabilită să vină Pantaleón Sucre în Bucureşti. Când am aflat c-o să fie aici-aici am […]
Bicicleta lui scîrțîia puțin, și-a dat seama de asta cînd au pedalat pe lîngă azilul de bătrîni și parcă sunetul se izbea de gardul clădirii și revenea înapoi amplificat. – Nici măcar nu e în stare să-și ungă bicicleta. – De ce nu-ți repari pana la a ta? E așa de anul trecut. – Pentru […]
Andreea aude ușa de la intrare deschizându-se, apoi foșnet de material și sunetul ușii închizându-se la loc. George trece fulgerător prin dreptul livingului și o vede cu coada ochiului. Patinează pe parchet cu pantofii noi și se întoarce. Pașii îi ropotesc spre ea, se apropie de fotoliu, se apleacă și o sărută pe frunte, apoi […]
Pereții se strângeau în jurul nostru și el striga Oh, Jean! Oh, Jean! Sau cel puțin așa mi-l amintesc eu, asta e tot ce a mai rămas din el, din bărbatul de altădată, redus acum la un simplu strigăt, nici măcar o umbră, nimic vizibil, nimic palpabil, doar acel sunet, mai mult un mormăit de […]
17 aprilie Brusc, Haruko începu să înjunghie patul c-un cuțit. N-am putut să înțeleg de ce. Din cauza cuvintelor mele nechibzuite, sau poate din cauza acțiunilor… dar oricum, a fost din cauza mea. Asta era tot ce ştiam. Având o față ca de vampir, Haruko continua să înjunghie. Bumbacul erupea din pat ca fulgii de […]
Era o dimineaţă ca oricare alta, în care Florinel se trezea greu, ca să meargă la lucru. Cu o seară înainte, ieşise cu băieţii. Nu băuse mult şi se retrăsese primul, spre nedumerirea celorlalţi. Ceva lipsea, nu mai era ca pe vremuri. Berea parcă nu mai avea gust, iar bancurile haz. Se ridică din pat […]
Cobor din taxi, după ce mă asigur că i-am lăsat un bacșiș generos șoferului, urc la etajul unu și intru în apartamentul cu trei camere în care locuiesc de când am divorțat. Nu aprind lumina, e suficientă cea care răzbate din stradă. Dau drumul la combina muzicală de unde se aud notele de jazz ale […]
Când ești internat în spital timpul trece foarte greu. Nu, stai. Dă-mi voie să reformulez. Când ești internat în spital, timpul nu trece greu. Timpul nu trece deloc. Stau întins pe spate, cu șoldul într-o rână și privesc picăturile perfuziei. Mă joc cu rotița dințată care reglează viteza picăturilor. Cresc viteza, apoi o scad. Apoi […]
― Futu-ți! Cine dracu’ ești? Nu poți să înțelegi japoneza. Da, probabil nu poți, cretinule. Așa că nu poți să înțelegi ce-ți spun. Creierul tău e mâncat de viermi? La naiba, ești inutil pe bune. Nu știu cum poate trăi un retardat ca tine. Idiotule, trăiești într-o gaură, tremurând ca o râmă! Tatsumi Mamiya era […]
Paul nu mai fusese pe litoral de trei ani, pentru că ultima oară când mersese acolo îşi pierduse un dinte într-o încăierare, îi luaseră carnetul o lună și se căcase pe el din cauza unei toxiinfecții alimentare. De data asta, Carmen a vrut la mare şi a mobilizat toată trupa. El nu era în stare […]
Hotelul și masa erau plătite de organizatori. Eu plătisem avionul iar din aeroportul din Geneva închiriasem un Audi A4. Era prima oară cînd mă duceam în Franța ca invitat la un festival de literatură. Stai să reformulez: era prima oară cînd mă duceam la un festival de literatură. Organizatorii m-au găsit în parcare, îi textasem […]
Eu stăteam la masă cu părinţii şi nişte prieteni, el stătea cu un grup de băieţi, toţi mai urâţi decât el, eram eu convinsă, ne pândeam unul pe altul, ne ridicam în acelaşi timp şi ne întâlneam întâmplător la bufet, nehotărâţi în faţa prăjiturilor. Ne uitam unul spre celălalt şi eu mă întrebam cum mă […]
Lui Andrieș fata în căzuse cu tronc, rău de tot. La început nu îndrăznise să îi mărturisească, însă, la insistențele prietenilor, care începuseră să fie convinși că era cam luat de prost, la a treizecea invitație la restaurant îi zise: -Mălina, te iubesc! Mă topesc de dorul tău! …Pentru Andrieș efectul devastator fu acela la […]
Ana conducea în stilul ei nervos Opelul vechi trăgând cu ochiul prin oglinda retrovizoare la Irina, care pe locul din spate era absorbită să butoneze telefonul. Totul decursese bine până acum. Era abia ora 9. Încă nu îi venea să creadă că îşi convinsese fiica să o însoţească la Zătreni. – Ai putea să mai […]
Tata a prezentat-o pe Luiza mamei pe plajă în Neptun. Pe atunci, el lucra în domeniul cultural şi aşa o cunoscuse pe Luiza care era cântăreaţă la Operă. În vara aceea, se nimeriseră la mare în hoteluri vecine. Ancuța, sora mea îşi aduce aminte şi acum de prima întâlnire cu ea, deşi avea numai cinci […]
M-am crezut puternic, dar, cu fiecare cedare în fața tentațiilor, încep să înțeleg că nu-s chiar așa cum mă credeam și aici nu fac vorbire de mai femininele ispite, în fața cărora mi-am deviat mereu vrerea, lipsit parcă de capacitate de împotrivire, aidoma luminii ajunsă în apropierea găurilor negre, că, na, dacă și însăși lumina […]
Intru în clădire și mă îndrept spre un tip blond și înalt care pare a se ocupa de clienți. -Aș dori să folosesc un computer. -2 lire, vă rog. Dacă depășiți o oră, plătiți, la sfârșit. -Două lire? Am numai lei. -Lei? Ce este lei? -Bani românești -Noi primim numai lire. Îmi pare rău. -Asta […]