Revistă de literatură și alte mofturi
Bicicleta lui scîrțîia puțin, și-a dat seama de asta cînd au pedalat pe lîngă azilul de bătrîni și parcă sunetul se izbea de gardul clădirii și revenea înapoi amplificat. – Nici măcar nu e în stare să-și ungă bicicleta. – De ce nu-ți repari pana la a ta? E așa de anul trecut. – Pentru […]
Andreea aude ușa de la intrare deschizându-se, apoi foșnet de material și sunetul ușii închizându-se la loc. George trece fulgerător prin dreptul livingului și o vede cu coada ochiului. Patinează pe parchet cu pantofii noi și se întoarce. Pașii îi ropotesc spre ea, se apropie de fotoliu, se apleacă și o sărută pe frunte, apoi […]
Pereții se strângeau în jurul nostru și el striga Oh, Jean! Oh, Jean! Sau cel puțin așa mi-l amintesc eu, asta e tot ce a mai rămas din el, din bărbatul de altădată, redus acum la un simplu strigăt, nici măcar o umbră, nimic vizibil, nimic palpabil, doar acel sunet, mai mult un mormăit de […]
Albert Denn este un poet român a cărui colecție de debut, Îmi pipăi cu frică tălpile, a fost apreciată de critici intrând în atenția a bine cunoscute reviste culturale românești. A fost nominalizat anul acesta la Premiile Observator pentru debut. Poeziile sale au apărut în ziare și reviste literare din țară și străinătate. Profesor […]
17 aprilie Brusc, Haruko începu să înjunghie patul c-un cuțit. N-am putut să înțeleg de ce. Din cauza cuvintelor mele nechibzuite, sau poate din cauza acțiunilor… dar oricum, a fost din cauza mea. Asta era tot ce ştiam. Având o față ca de vampir, Haruko continua să înjunghie. Bumbacul erupea din pat ca fulgii de […]
Era o dimineaţă ca oricare alta, în care Florinel se trezea greu, ca să meargă la lucru. Cu o seară înainte, ieşise cu băieţii. Nu băuse mult şi se retrăsese primul, spre nedumerirea celorlalţi. Ceva lipsea, nu mai era ca pe vremuri. Berea parcă nu mai avea gust, iar bancurile haz. Se ridică din pat […]
Cobor din taxi, după ce mă asigur că i-am lăsat un bacșiș generos șoferului, urc la etajul unu și intru în apartamentul cu trei camere în care locuiesc de când am divorțat. Nu aprind lumina, e suficientă cea care răzbate din stradă. Dau drumul la combina muzicală de unde se aud notele de jazz ale […]
Când ești internat în spital timpul trece foarte greu. Nu, stai. Dă-mi voie să reformulez. Când ești internat în spital, timpul nu trece greu. Timpul nu trece deloc. Stau întins pe spate, cu șoldul într-o rână și privesc picăturile perfuziei. Mă joc cu rotița dințată care reglează viteza picăturilor. Cresc viteza, apoi o scad. Apoi […]
Notă de final Trecuseră mulți ani de cînd terminasem eu armata (1997) așa că înainte de a începe să scriu la roman, m-am documentat cîteva săptămîni, încercînd să găsesc pe net “voci” de foști soldați ai “armatei române”. Din moment ce scriam la persoana a treia, părerea nu trebuia să fie a mea […]
― Futu-ți! Cine dracu’ ești? Nu poți să înțelegi japoneza. Da, probabil nu poți, cretinule. Așa că nu poți să înțelegi ce-ți spun. Creierul tău e mâncat de viermi? La naiba, ești inutil pe bune. Nu știu cum poate trăi un retardat ca tine. Idiotule, trăiești într-o gaură, tremurând ca o râmă! Tatsumi Mamiya era […]
Hotelul și masa erau plătite de organizatori. Eu plătisem avionul iar din aeroportul din Geneva închiriasem un Audi A4. Era prima oară cînd mă duceam în Franța ca invitat la un festival de literatură. Stai să reformulez: era prima oară cînd mă duceam la un festival de literatură. Organizatorii m-au găsit în parcare, îi textasem […]
Eu stăteam la masă cu părinţii şi nişte prieteni, el stătea cu un grup de băieţi, toţi mai urâţi decât el, eram eu convinsă, ne pândeam unul pe altul, ne ridicam în acelaşi timp şi ne întâlneam întâmplător la bufet, nehotărâţi în faţa prăjiturilor. Ne uitam unul spre celălalt şi eu mă întrebam cum mă […]
Lui Andrieș fata în căzuse cu tronc, rău de tot. La început nu îndrăznise să îi mărturisească, însă, la insistențele prietenilor, care începuseră să fie convinși că era cam luat de prost, la a treizecea invitație la restaurant îi zise: -Mălina, te iubesc! Mă topesc de dorul tău! …Pentru Andrieș efectul devastator fu acela la […]
Se schimbă lucrurile: încet, dar sigur, iar ăsta e numai meritul românilor. Din țară și de pretutindeni. S-au terminat vremurile de până mai ieri în care absenteismul era norma pentru că „pe oricine ai vota, tot niște hoți sunt”. Acum în funcție sunt hoți și mai mari de care poporul cu discernământ s-a săturat. Dovadă […]
Cine a văzut House of Cards își amintește momentul din sezonul 3 cînd președintele Americii, Frank Underwood, angajează un scriitor, Tom Yates, pentru a-i scrie o carte tip non-ficțiune bazată pe viața lui și filozofia din spatele programului politic. Plata pentru scrierea cărții este substanțială, în plus Tom va locui pe perioada respectivă la Casa […]
În timp ce în casa doamnei Nadia cei doi vecini stăteau, atât de absorbiți de poveștile celuilalt, la taclale, pe când afară ploaia iarăși se oprise, norii râzându-și în barba de vapori de apă de noua festă jucată speciei umane, sufletele muncitorești ale acestui Stat democrat pe care l-am tot menționat în povestea noastră drept […]
CAPITOLUL ANTERIOR AICI Exact ca Gino din episodul Perfetta Italian Bakery și aici, cînd l-am anunțat că plec, patronul m-a luat deoparte să-mi promită marea cu sarea. Mai că-mi sugera că mă adoptă numai să continui să lucrez la el, ca și cum nu știam că deja are patru copii flămînzi. Climaxul penibilului în cele […]
Trecea pe lângă nişte maşini parcate: străluceau toate, unele pentru că fuseseră spălate şi bătea soarele de mai pe ele, altele pentru că erau pline de praf şi bătea soarele de mai pe ele. Eva s-a oprit pentru că avea o frunză lipită de talpa pantofului. A încercat să scape de ea, ţintuind-o cu vârful […]
Capitolele anterioare AICI – Sînt prea mulți oameni în oraș, prea mulți oameni ca să poată avea toți servicii stabile. De fapt, sînt prea mulți oameni în țara asta, pe continent, pe planetă în general. Unii dintre ei sînt forțați să accepte oferte sezoniere și atunci cînd s-a terminat vara, ghici ce se întîmplă […]
Capitolul anterior AICI Revenind înapoi cu povestea la mine, la scurt timp după ce a fost dat Nicholas afară, sînt chemat de nea Puiu în biroul lui. Chiar așa era formula de adresare cînd eram doar noi doi. Nea Puiu. Pe vremea aia avea spre 55 de ani. Era mic de înălțime, grizonat, zîmbitor, dar […]
(din Vremea țânțarilor) 1. – Ia zi, mă, cum a fost? Și nu minți, că te știm. Zi în pizda mă-tii! Palma grea se abătu peste el și îl trânti peste masă. Scrumiera sări în sus și se goli pe jumătate de chiștoace. Scrumul se împrăștie, dus de suflarea zgomotoasă a băiatului. Își trase […]
La un moment dat discuția alunecă spre mașini, adică autoturisme. Adică ce mașini avem, ce dotări, butoane, senzori, prețuri. Nu particip la discuție pentru că am o mașină veche, de peste doisprezece ani, cu mulți kilometri la bord, pe care dacă o vând nu iau mai nimic pe ea și de aceea nu vreau să […]